scris de: Cristian Țițca
Despre popoarele latine se spune că reacționează instinctiv, emoțional, fără o minimă pregătire prealabillă. Despre popoarele anglo-saxone se spune că gândesc de trei ori înainte de a lua o decizie. Despre popoarele slave nu se spune nimic. Europa nu cunoaște mentalitatea slavă, nu știe nimic despre biserica orientală, nu găsește nici măcar un singur clișeu în care să le încadreze. Aceasta pentru că, excepție făcând România și Ungaria, restul popoarelor din Europa central-estică sunt de origine slavă și necunoscute restului lumii. O singură poruncă pare a guverna în vest, despre cei din est: ,,sunt slavi, să se ocupe Rusia de ei”.
Noi, românii, am avut parte de un accident tragic. Un incendiu într-un club de noapte a dus la răsturnarea guvernului și avem încrederea că va duce și la răsturnarea actualei clase politice. Conform tuturor studiilor sociologice, am reacționat exact ca un popor latin. Ne-am plâns morții, am avut mișcări de stradă înfricoșătoare iar la spartul târgului am lăsat în urmă un guvern tehnocrat. Ăștia suntem, cu ăștia defilăm. Dar măcar am dat voie mugurilor schimbării să încolțească.
O tragedie a lovit Franța. Mult mai mare, dacă e să socotim nemțește numărul morților și numărul celor rămași în viață, dar prin spitale. Atentatele teroriste au îndoliat Franța și au lăsat lumea civilizată cu drapelul în bernă. La fel ca restul lumii civilizate, noi, românii, plângem morții lor la fel cum îi plângem pe ai noștri.
Îmi aduc aminte, când eram copil, dar suficient de mare încât să înțeleg lucruri, vedeam la Telejurnal, pe vremea lui Ceaușescu, știri despre atentate cu bombă în Irlanda, Spania, Germania, Italia sau Franța. Armata Republicană Irlandeză avea obiectivele ei. Punea bombe prin piețe publice și le cerea englezilor să plece de unde au venit. Gruparea Sparatistă Bască făcea la fel în Spania și Franța. ,,Septembrie Roșu”, grupare pentru care a lucrat inclusiv Carlos Șacalul, organiza atentate în Germania. Și lista ar putea continua.
Și toate aceste țări mi se păreau atât de departe…
Dar, la un moment dat, toate aceste organizații teroriste sau separatiste au dispărut. Iar Europa a primit un răgaz de liniște. De ce au dispărut aceste celulule teroriste? Răspunsul este simplu. Uniunea Sovietică a dat faliment și nu a mai avut bani să le alimenteze.
Scăpată de spectrul terorismului, Europa a răsuflat ușurată. Timp de două decenii marea problemă a forțelor de ordine a fost repatrierea țiganilor cerșetori din est. Atât! În tot acest timp, în cartierele rău-famate ale orașelor civilizate se nășteau convulsii ideologice, religioase, sociale, care au culminat anul acesta cu o serie de atentate islamiste pe teritoriul european. Brusc, Europa s-a trezit la realitate și a văzut că în această lume globalizată siguranța nu este oferită de acorduri internaționale sau înțelegeri diplomatice.
Văzând asta acum, aflat la vârsta maturității, toate mi se par atât de aproape…
Nu are rost să intrăm în istoricul situației. Dar avem câteva concluzii importante de tras după atentatele din Franța. Hexagonul a mai avut de a face cu atentate teroriste în ultimul an. Atentatul de la Charly Hebdo a fost primul. Au murit oameni atunci. Cum a reacționat Franța? Tipic latinește! A organizat un marș prin centrul Parisului, marș la care au participat șefii de state UE și câțiva dictatori africani. S-a cântat din toți bojocii ,,La Marseillaise” și cu asta basta! Nici o analiză pe subiect. Nici un predicat înlocuit. Nimic. Pacea sfântă a coborât peste măreața Franță. Prin vară, un alt atentat a fost dejucat de niște soldați americani aflați în vacanță prin Europa. Jihadiștii urmau să ucidă călătorii unui tren, dar mila divină a trimis doi americani și un englez care au salvat situația. Franța, din nou, a cântat ,,La Marseillaise” și atât. Acum uraganul a lovit din plin. În Paris.
De data aceasta, Franța vrea război!
Iar Franța nu v-a pleca singură la luptă. Sunt convins că opinia publică franceză cere răzbunare acum, iar liderii hexagonului trebuie să termine vendetta. Așadar, Franța va intra în Siria în curând. Nu cu avioane, ci cu bocanci de soldați pe pământ. Dar Siria este acum dominion rusesc. Logica elementară mă îndeamnă să cred că la un moment dat se va forma o joncțiune ideologică și de oportunitate între Franța și Rusia. Că doar Rusia dictează acolo, nu UE sau NATO! Iar Franța, pentru a avea dreptul de lupta contra ISIS, va trebui să ofere ceva Rusiei în schimb. Oare ce credeți că va oferi? Poate centrul Europei? Poate estul Europei? Poate Ucraina și MOLDOVA?
Începând din acest moment nu mai putem știi nimic. Franța va acționa impulsiv, căutând acordul marelui frate de la răsărit. Iar pentru a stopa setea de sânge a republicii, va face orice și va vinde pe oricine. Inclusiv pe noi!
De aceea vă spun: Europa nu va mai fi la fel. În tot acest lanț de întâmplări tragice, dar predictibile, putem deveni o monedă de schimb. Într-un climat internațional dominat de iluștri mediocri, începând de la Obama și terminând cu Merkel sau Cameron, echilibrul lumii e în pericol. Cu un Putin excelent și o Rusie care nu mai are ce pierde, eu recomand românilor să își facă provizii de mâncare și să se mute în munți.
Avem o singură speranță. Să ne rugăm Celui de Sus să liniștească sângele latin, să oprească fierberea slavă și să de lumii anglo-saxone mintea cea dea pe urmă.
Dacă nu, va fi bai mare…
P.S. : Cineva ar trebui să caute și mâna lungă a Rusiei băgată în alimentarea diverselor facțiuni teroriste care operează pe teritoriul UE. Nu de alta, dar avem precedente istorice.
No Comments
Comments for Vendetta franceză (editorial) are now closed.