Hannibal ante portas sau Moartea Europei, partea a doua (editorial)

scris de: Cristian Țițca

Strămoșii noștrii romani obișnuiau să își sperie copiii, înainte de culcare, spunându-le povestea lui Hannibal, cartaginezul care a atacat Roma, inima imperiului și leagănul civilizației. „Hanibal e la poartă”, așa s-ar traduce în limba română această expresie latină.

Trăim vremuri tulburi. După o criză economică prelungită, Europa se vede pusă în fața faptului împlinit. Inamicul e la poarta cetății, iscoadele sale au intrat deja în oraș, iar peste zidurile de apărare se vede în zare o imensă mașinărie de război care așteaptă un semn pentru a șterge civilizația de pe fața pământului. Cine crede că această descriere plastică se referă la atentatele islamiste de la Paris, se înșeală. Dușmanul Europei nu e numai Al Quaeda sau ISIS. Acestea sunt doar tunetele care anunță venirea furtunii. Fulgerele însă, vin de la Moscova.

Oricât de mult am încerca noi, europenii, să fim uniți în cuget și simțiri, să creem nu doar o uniune statală europeană, ci cu adevărat Statele Unite ale Europei, micile noastre invidii, revanșele noastre istorice, ne împiedică să vedem pădurea din cauza copacilor. De câțiva ani încoace, la frontiera estică a Uniunii, Rusia își face de cap. Se apropie tot mai amenințător de Europa civilizată. Crimeea a devenit deja o regiune a Rusiei. În estul Ucrainei se duc lupte urbane pentru ocuparea fiecărui centimetru de asfalt. Putin însuși susține, sus și tare, că cel mai mare pericol la adresa Rusiei e lumea occidentală. NATO și UE sunt niște acronime care îi provoacă indigestie. În ciuda tuturor sancțiunilor occidentale, în pofida greutăților economice provocate de prăbușirea prețului mondial al petrolului, Putin își urmează planul de amenințare la adresa occidentului.

O ambiție supra-omenească îl face să își sacrifice propriul popor ( pentru că în Rusia, acum, se moare de foame la propriu) doar pentru gloria venită prin ocuparea de noi teritorii. Niciodată în istoria ei Rusia nu a fost un imperiu civilizator. Popoarele pe care le-a subjugat nu au avut alt rol decât acela de a alimenta cu resurse Moscova. Rusia nu poate civiliza pe nimeni atâta vreme cât ea nu e o țară civilizată. Priviți doar ce a rămas în urma Imperiului Britanic. Fostele colonii au ajuns să conducă lumea de azi: Statele Unite, Canada, Australia… Aceasta pentru că Anglia a fost nu doar un exportator de coloniști, ci pentru că a fost un exportator de civilizație.

Incidentele de încălcare a spațiului aerian din partea avioanelor de luptă ruse sunt deja la ordinea zilei. Incidentele de încălcare a spațiului maritim, la fel. Iar în tot acest peisaj apocaliptic, Europa șade în fața Rusiei fără să reacționeze. Precum un șoarece hipnotizat în fața cobrei ce urmează să îl devoreze.

Uităm, sau ne facem că uităm, de faptul că ISIS (Statul Islamic) a luat ființă doar pentru că SUA, UE și NATO nu au intervenit la timp în Siria. ISIS este o creație rusească. O spun tot mai mulți analiști de inteligence. Puțini știu că organizarea ISIS nu e una celulară, precum organizațiile teroriste clasice. ISIS este o organizație militară sută la sută. Cu Stat Major, cu infanterie, cu unități motorizate, cu serviciu de informații… așa cum scrie la carte. Întreg Statul Major al ISIS este format din ceceni! Dar să nu vă imaginați că este vorba despre cecenii care au luptat împotriva rușilor în războiul din 1999. Deloc! Vorbim despre ofițeri superiori de origine cecenă care au făcut parte din armata Uniunii Sovietice! Și aici apare problema… În lumina acestor informații, putem bănui, oare, că între ISIS și Putin există cel puțin o relație de respect, dacă nu de subordonare? Eu cred că da.

Așadar, acum putem privi atacurile teroriste de la Paris în alt unghi. Să nu uităm faptul că prima organizație care le-a revendicat a fost ISIS, nu Al Quaeda din Yemen! Dacă ar fi să privim din punct de vedere militar situația europeană, am putea spune că UE e atacată deja pe două fronturi.

Cum a găsit Uniunea Europeană să reacționeze în situația de față? A organizat un marș la Paris în care lideri europeni, alături de dictatori africani sau prim-miniștrii de țări în care libertatea presei nu există, se plimbau braț la braț pe Champs Elysees într-un exercițiu de presupusă solidaritate.

Nu e vorba de solidaritate deloc aici. Anul acesta Franța are alegeri. Iar actualul președinte Hollande e ultimul în cursa electorală. O asemenea manifestație, de o asemenea anvergură, îi poate folosi în campania electorală. Pentru lupta Europei cu terorismul și expansionismul rus este însă frecție la un picior de lemn. Înțelegeți acum de ce americanii nu au trimis la Paris pe nimeni din primele două eșaloane ale statului? Pentru că măcar ei văd lucrurile clar.

Azi ne-am trezit în România cu doi oaspeți de rang înalt: Victoria Nuland, secretar de stat al guvernului american pe relația cu Europa și Eurasia și Philip Hammond, ministrul de externe al Marii Britanii. Oamenii ăștia nu au venit aici ca să viziteze castelul lui Dracula nici să deguste zaibărul oltenesc. Au venit să ne aducă aminte de faptul că noi, românii, ne aflăm în flancul estic al NATO. Să ne spună încă o dată că de la ruși vine ploaia. Din nou, pentru a nu știu câta oară în istorie, România devine avanpostul militar al civilizației occidentale. De veghe la frontierele unei Europe care nu contribuie deloc la efortul nostru militar. Am stabilit deja că vom aloca mult mai mulți bani pentru Armata Română. Serviciile de informații au primit deja alocări bugetare majorate pentru 2015. Stau și mă întreb: Uniunea Europeană știe ceva de acest efort făcut de noi? Are de gând să ne ajute cu ceva? Sau, așa cum am învățat deja din istorie, ne vom lupta pentru a nu știu câta oară cu dușmanul comun, iar Europa va construii catedrale? Cred că clasa politică română trebuie să ridice cât mai rapid această problemă la Bruxell și Strasbourg. Măcar să știm pentru ce și pentru cine ne batem. Până la urmă, nu e doar războiul nostru. E războiul de independență al Europei și corect ar fi ca și Europa să participe la acest efort.