scris de: Cristian Țițca
Așa cum bănuiam ieri, cei care au tras cu kalashnikovul prin Paris sunt născuți și crescuți în Franța. Nu sunt trimiși nici de Frăția Leului de Apă Dulce din Africa sahariană, nu sunt nici antrenați de Al-Qaeda – aripa hard and heavy metal. Sunt francezi, 100%, exact așa cum zice și scrie în constituția Franței. Și cu toate acestea, presa din toată lumea i-a prezentat pe acești doi idioți criminali ca fiind „franco-algerieni”. Nu francezi.
Mi-e teamă că, în tot acest scandal televizat la nivel mondial, uităm să discutăm lucrurile esențiale care au făcut posibil un asemnea atentat. Pentru că nu despre libertatea de expresie trebuie să discutăm noi acum. Nu despre dreptul de a se întinde mai mult decât la permite propria inteligență a ziariștilor e subiectul în cauză.
Ci despre drepturile minorităților. Cât și cum poate permite o majoritate unei minorități, indiferent de felul ei, să se protejeze, să se exprime și să participe la viața civilă a cetății?
Uniunea Europeană nu a luat ființă doar pentru ca producătorii de cărbune și oțel să nu plătească taxe, așa cum se încercă, simplist, a se explica. UE a apărut din nevoia stringentă de a stopa războaiele dintre statele europene. Să nu uităm că în secolul trecut două dintre acestea au devenit mondiale! Europa a avut și are o problemă aproape genetică legată de străini. În evul mediu europenii au mazilit la greu tot ceea ce înseamnă musulman, evreu, kathar, ortodox sau protestant. E adevărat, toleranța nu a fost punctul nostru forte.
După ce am stabilit că nu e bine să fim intoleranți, am sărit în altă extremă. Cea a toleranței excesive. După al doilea război mondial, mai ales în contextul scăderii populației, vestul continentului a permis intrarea pe teritoriul lui a milioane de imigranți din lumea musulmană. Franța a pretextat că cei din fostele colonii sunt aproape civilizați, vorbesc limba franceză, l-au citit pe Dumas și asta îi îndreptățește să devină gunoieri la Paris. Și au venit. Au lucrat foarte puțin ca gunoieri, dar în schimb au născut (statisticile o spun, nu eu) între 5 și 9 copii de familie. Iar statul francez, bucuros de o așa demografie, le-a dat ajutoare sociale, alocații, pensii ș.a.md. La fel a procedat și nobila Mare Britanie cu cei din fostele colonii. Așa a procedat Spania, Italia, Germania… Fără să facă nici cel mai mic gest în civilizarea acestor populații.
Au fost abandonați în cartierele rău-famate ale Europei și lăsați la mila ajutoarelor sociale, considerând, probabil, că atâta vreme cât oamenii ăia primesc bani fără să facă nimic, nu la va trece nici măcar o idee de fundamentalism prin cap. Și uite cum, peste ani și peste generații, în sărăcia mahalalelor Europei, printre proxeneți și traficanți de droguri, a răsărit cel mai drag și frumos curent al jihadului!
Uităm faptul că formarea Uniunii Europene a fost un proiect CREȘTIN -DEMOCRAT!!! Pentru că doar creștinismul și valoriile lui pot fi liantul unei noi forme statatale: Uniunea Europeană. E singurul lucru pe care noi, europenii, îl avem în comun. Dar, din păcate, valorile creștine au început să fie înlocuite cu niște presupuse valori democratice cu care noi, europenii, nu suntem obișnuiți. Încet – încet minoritățile au început să capete mai multe drepturi decât majoritatea. Pentru câțiva copii musulmani dintr-o școală, a fost exclusă religia din tot sistemul de învățământ. Să nu cumva să fie jigniți în amorul propriu iubitorii de sânge de cămilă. Le-au fost construite moschei din bani publici. Au fost făcute școli în limba lor. Iar acum ne returnează „mulțamul”. Atentatul din Paris e doar începutul.
Unde a greșit Europa? În foarte multe! Dar, cel mai important fapt mi se pare că deși ,începând din anii 60, au existat studii sociologice care anunțau urgia de acum, nimeni nu le-a băgat în seamă. Toate statele din vestul continentului au ascuns mizeria sub preș. Nu au recunoscut în ruptul capului faptul că au o problemă pe care nici măcar nu se chinuie să o rezolve. În schimb au găsit probleme de rezolvat în alte părți. Țiganii cerșetori sau spălători de parbrize, proveniți din estul continentului, au devenit ținta principală a politicienilor din vest. Alegătorii lor trebuiau să aibă percepția că autoritățile naționale își fac treaba. Așa că s-au înhămat cu mic, cu mare, împotriva noilor veniți în UE. Polonezii, românii, bulgarii, au devenit principalii inamici ai acestor state.
Acum, politicienilor europeni le explodează bombe sub fund, dar mintea nu le vine la cap. Vom avea în curând țări conduse de extrema dreaptă. În Franța, Marie LePen a căpătat o muniție nesperată pentru campania electorală din acest an. Probabil va câștiga alegerile. În Marea Britanie, partidul anti-european UKIP a mai luat 10 procente peste noapte. Olanda, Belgia, Italia stau la coadă pentru a-și instala la putere super-naționaliștii.
Știți ce au acești super-naționaliști în comun, indiferent de țară? Faptul că nu suportă pe nimeni, în afară de ei înșiși. Deci nici pe noi, românii. Bulgărele de zăpadă a pornit pe deal în jos, devine tot mai mare și sperăm că doar o minune îl va opri să nu dărâme, ca pe niște popice, construcția europeană.
P.S. : Bănuiesc că la Kremilin ,acum, Putin își râde în barbă. Știe el de ce.
No Comments
Comments for Moartea Europei (editorial) are now closed.