Simpozion internaţional „150 de ani de la debutul lui Eminescu în presa literară”

Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad a deschis manifestările dedicate centenarului Marii Uniri cu simpozionul internaţional „150 de ani de la debutul lui Eminescu în presa literară”

Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”, Liga Culturală a Românilor de Pretutindeni, Biserica Ortodoxă Română, Comunitatea românilor din Budapesta şi Centrul Cultural Judeţean Arad, au organizat, în perioada 11-13 iunie, la Arad şi Budapesta, simpozionul internaţional: „150 de ani de la debutul lui Eminescu în presa literară”, care deschide manifestările UVVG dedicate centenarului Marii Uniri.

Lucrările ştiinţifice care au debutat în Aula istorică „Ştefan Cicio Pop” din cadrul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, unde au participat Arhiepiscopului Timotei Seviciu, prof. univ. dr. Aurel Ardelean – preşedintele Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”, membri ai Ligii Culturale Române dintre care îi amintim pe prof. univ. dr. Nicolae Georgescu, care a transmis mesajul preşedintelui Ligii Culturale Române – Victor Crăciun şi ec. dr. Avram Crăciun – prim vicepreşedintele Ligii, Doina Arghezi, directorul Centrului de Cercetare al Literaturii Argheziene, prof. univ. dr. Marius Grec, directorul Complexului Universitar de Studii Multiculturale şi Patrimoniale, conf. univ. dr. Vasile Pop, cadre didactice ale Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”, studenţi, masteranzi şi doctoranzi.

În deschiderea simpozionului, personalităţile prezente la simpozion au vizionat o expoziție fotografică a maestrului Virgiliu Jireghie, din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Socio Umane, care a fost expusă și la Budapesta.

Prof. univ. dr. Aurel Ardelean, preşedintele UVVG, a subliniat: „Simpozionul Științific Internațional – 150 de ani de la debutul lui Eminescu în presa literară organizat de Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” şi Liga Culturală a Românilor de Pretutindeni, care constituie o premieră națională. Debutul literar al lui Mihai Eminescu a avut loc la 9 martie 1866, în revista Familia, cu poezia „De-aş avea”, când acceptă propunerea lui Iosif Vulcan de schimbare a numelui Eminovici, în Eminescu. În vara anului 1866, Eminescu pornește pe jos, spre Ardeal, pentru a vizita Blajul, cetatea „în care a răsărit soarele românismului”. Ca studenți ai Universității din Viena și participanţi la adunările societății studențești „România Jună”- Mihai Eminescu, Ioan Slavici și Vasile Goldiș, au legat o strânsă prietenie. „Societatea Academică Literară „România Jună” din Viena a fost una dintre cele mai importante organizații ale studenților români din capitala imperiului austro-ungar. A fost constituită la 20 martie 1871. Președinte al societății a fost ales Ioan Slavici, iar bibliotecar poetul Mihai Eminescu. Printre membrii de seamă ai „României June” s-au numărat Titu Maiorescu, Virgil Onițiu și Vasile Goldiș – membru al Academiei Române”.

„În anii studenției la Budapesta și Viena, Vasile Goldiș activează în cadrul societăților studenților români „Petru Maior” și „România Jună”. În timpul studenției petrecute la Budapesta și Viena, Vasile Goldiș a ajuns în contact cu ideile junimiste. A fost impresionat de activitatea lui Mihai Eminescu la Viena și a devenit un adept al ideilor promovate de Junimea. Prin articolele sale, Vasile Goldiș s-a afirmat ca un important om de cultură, promovând prin scrierile sale opera poetică a lui Mihai Eminescu. Vasile Goldiș a fost considerat primul exeget al operei lui Mihai Eminescu în Transilvania și Banat. În 1889, cu ocazia morții lui Mihai Eminescu, profesorul Vasile Goldiș a publicat necrologul poetului în Foaie Diecezană, unde arată că cel care a dat „un nou avânt poeziei românești, Mihai Eminescu, lovit de o boală crudă, s-a stins în floarea vieții, lăsând un mare gol în literatura română”, a precizat prof. univ. dr. Aurel Ardelean, preşedintele Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”.

„Pentru Vasile Goldiș, Eminescu – prin geniala sa operă, a rămas ca un reper, un simbol al unității naționale. Eminescu, spune Vasile Goldiș, a fost cel care a dat limbii noastre literare acel farmec, un farmec desăvârşit, din care ne hrănim ca dintr-un fagure de miere. În articolul „Arta Română” din 1902, Vasile Goldiș arată că pe „cerul vieții românești au răsărit luceferii poeziei, Alecsandri, Eminescu, Coșbuc, care prin opera lor luminează poporul și contribuie la înălțarea neamului meu”. Așa cum s-a menționat în Proiectul manifestărilor, evenimentul a fost cu totul deosebit pentru noi întrucât Eminescu a poposit cel puțin de trei ori, la Arad, stând mai bine de o lună în timpul turneului Trupei Mihai Pascaly. Cândva, pe Cinematograful Urania a existat și o placă memorială, care evoca momentul. Sunt profund onorat că, la excepționala manifestare ştiinţifică și culturală organizată la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, au participat distinse personalități din țară și din străinătate, aducând prin intervențiile domniilor lor, omagiul cuvenit poetului național și universal, Mihai Eminescu – cel mai important ambasador, prin opera sa genială, al limbii și culturii române, în lume”, a subliniat prof. univ. dr. Aurel Ardelean, președintele Universității de Vest „Vasile Goldiș”.

În finalul simpozionului, a fost vizitat Muzeul de Artă „Doina şi Baruţu T. Arghezi” din cadrul UVVG, după care, Arhiepiscopul Timotei Seviciu a sfinţit o Placă Memorială, dedicată poetului Mihai Eminescu, care a fost aşezată pe clădirea Românul, unde a trăit și a scris Vasile Goldiș. Lucrările simpozionului internaţional au continuat, a doua zi, la Biserica Ortodoxă din Budapesta, unde a fost sfinţită cea de-a doua placă memorială.

Daniel Albu