O ardeleancă a investit 1.000 de lei într-o plantaţie de cânepă în sistem gospodăresc

Leontina Prodan lucreaza costume populare romanesti folosind canepa de pe plantatia pe care o detine in propria gospodarie. A investit 1.000 de lei in 1.500 mp, proiect pe care nu il considera o afacere, cat o dorinta de a ne respecta traditiile in conditiile in care in trecut nu exista casa fara o mica plantatie de canepa.

Leontina Prodan a infiintat la inceputul anilor ’90 firma Pif, specializata in productia de confectii pentru copii, femei si barbati, promovand conceptul de “imbracaminte naturala” si anume imbracaminte realizata in intregime din fibre de in, canepa, bumbac si matase. Ideea unei plantatii de canepa in sistem gospodaresc a aparut tot in acea perioada. Astfel se face ca acum, Leontina Prodan, licentiata in stiinte economice si design vestimentar, detine o cultura de 1.500 mp de canepa in curtea locuintei sale, din satul Galgau Almasului, Salaj.

“Nu o vad ca pe o afacere, cat mai mult ca pe o dorinta de a ne respecta traditiile. Se spunea in sat ca nu esti femeie harnica daca nu cultivi canepa. Pentru ca daca nu aveai canepa nu aveai din ce sa iti faci haine. Nu exista casa fara canepa”, explica Leontina Prodan pentru WALL-STREET.ro.

Antreprenoarea din Salaj se numara acum printre putinii cultivatori de canepa ramasi in tara, dupa ce inainte de 1989 se cultivau aproximativ 49.000 de hectare de canepa si 75.000 de hectare de in. Cifrele acestea plasau Romania pe prima pozitie in Europa la cultura canepei si a inului, respectiv locul 4 in lume. In prezent, cele doua plante tehnice abia daca acopera cateva sute de hectare. Spre comparatie, in Franta exista aproape 20.000 de hectare cultivate cu canepa.

“Vorbim de o lege restrictiva, a unor guvernanti care au muscat o momeala. In Romania existau 52 de unitati de prelucrare a canepei. Acum nu mai exista niciuna pentru ca a fost interzisa cultura de canepa. Aceste fabrici au fost inchise sau au fost cumparate de francezi. La Integrata Pascani au facut o fabrica unde sunt realizate acum haine din materiale sintetice. 85% din productia de fibre de canepa era exportata in America”, explica Leontina Prodan.

S-a ajuns in aceasta situatie, sustine antreprenoarea, din cauza asocierii gresite intre canepa si cannabis-ul indian, din care se obtine hasisul. “Canepa este o planta tehnica, 23-25% este fibra, 70-75% materie lemnoasa. Ori substanta halucinogena din cannabis, tetrahidrocannabinolul, este in proportie de 5-20% in cannabisul indian in timp ce in canepa pe care o cultivam noi procentul este de cel mult 0,01% si nu poate fi numita planta halucinogena”, mai spune Prodan.

In plantatia pe care o detine in gospodaria sa Leontina Prodan a investit 1.000 de lei, bani alocati lucrarilor de arat, discuit si material saditor, pe care l-a achizionat de la statiunea de cercetare Lovrin. A semanat pe cei 1.500 mp 3-4 kilograme de samanta de canepa. “Pentru cei care sunt interesati sa utilizeze canepa pentru textile intr-un hectar de teren intra 20-30 kg samanta, pentru constructii cantitatea este 7-8 kg. Productia se poate ridica la 20 de tone la hectar”, afirma Leontina Prodan.

Aceasta estimeaza ca va recolta aproximativ o tona de canepa de pe cei 15 ari in acest an, cantitate pe care o va utiliza la tesaturi (realizarea de costume populare) si constructii (lucrari de izolatie a locuintei).

Ce proprietati are canepa

Pe langa fabricarea tesaturilor naturale, canepa este apreciata de occidentali pentru proprietatile calmante ale frunzelor, posibilitatea de a obtine ulei de canepa intrucat contine acizi grasi omega 6 si omega 3 sau pentru partea lemnoasa a plantei, numita puzderie, care are o putere caloric de trei ori mai mare decat lemnul. “Exista solicitari de la grajdurile regale din Anglia si de la o crescatorie de cai de la Graz, Austria, intrucat aceasta puzderie absoarbe mirosul de urina. Apoi, alaturi de gunoiul de grajd reprezinta compostul ideal pentru ciuperci”, adauga antreprenoarea.

Leontina Prodan declara ca nu intentioneaza sa extinda suprafata cultivata si nici sa acceseze fonduri europene in acest sens. “Nu am timp sa alerg dupa hartii. 3 zile am stat pentru o simpla adeverinta, o luna de zile a durat sa obtin adeverinta. Pentru 15 ari sunt obligata sa ingradesc plantatia si sa am paznic. De paza se ocupa mama mea, care are 81 de ani. A avut deja doua controale de la brigada antidrog”, afirma Prodan.

Planurile sale vizeaza insa crearea unei asociatii a micilor cultivatori de canepa si in, prin care sa fie incurajata cultura in sistem gospodaresc. Ideea proiectului se numeste “Drumul inului si a canepei pe Valea Almasului” si are ca obiectiv crearea unui cluster de 10-12 firme, rezultatul final fiind valorificarea culturii prin obtinerea de testaturi din in si canepa sau uleiul de canepa.

sursa: Wall-street.ro