Episcopul şi profesorul american Alexander Golitzin va participa la manifestările Festivalului Logos

PS Sa Alexander Golitzin va conferenția în ultima zi (miercuri 3 iunie, ora 19, la Teatrul clasic „Ioan Slavici”) a manifestărilor organizate de Festivalul Logos, Arte și Har, de la Arad, coordonate de Arhim. Teofan Mada, vicar eparhial. Titlul conferinței, ales de distinsul oaspete, este „Drumul spre teologia mistică prin Sfântul Munte Athos”. Această temă nu este altceva decât o mică autobiografie, în care invitatul va explica, printre altele, cum a ajuns la studiul Părinților Bisericii după întâlnirile de pe Sf. Munte Athos cu oameni duhovnicești. Va fi însoţit de Pr. Silviu Bunta, profesor de mistică iudaică şi creştină la Universitatea Dayton, din USA.

PS Alexander este descendent al prinților ruşi Golitzin, monah atonit, profesor universitar și episcop american. Profilul său conturează o sinteză paradoxală, dar extraordinară, între vechile tradiţii creştine şi lumea academică contemporană, fiind unul dintre cei mai cunoscuți teologi din lume, specialist în Patrologie, Ascetică şi Mistică. La el știința enciclopedică de carte se împletește cu situarea ascetică și liturgică în consonanță cu Scriptura și Părinții Bisericii. A atras atenția asupra faptului că, pe modelul sintezei neopatristice, este nevoie ca teologia ortodoxă contemporană să recupereze creativ și domeniul studiilor biblice. S-a născut în 1948 în California din familia princiară rusă Golitzin. Studiază la prestigioasa Universitate a Californiei din Berkley, unde şi-a luat licenţa (BA) în Filologie (Limba engleză). Deși născut în California, nu departe de lumea multicoloră a Hollywood-ului, unde tatăl său a fost producător, Alexander Golitzin preferă să studieze teologia cu John Meyendorff şi Al. Schmemann la St. Vladimir’s Seminary din New York, unde obține un Master în Teologie (M.Div.). De la New York pleacă la studii doctorale la Universitatea Oxford din Anglia, unde lucrează sub îndrumarea Mitropolitului Kallistos Ware, unde şi-a luat doctoratul (D.Phil.) în Teologie în 1980, cu o teză despre Sf. Dionisie Areopagitul.

În timpul studiilor doctorale, a petrecut doi ani în Grecia şi un an la Muntele Athos, în preajma stareţului Emilianos de la Mănăstirea Simonos Petras. Aici învață greaca modernă tocmai pentru a putea conversa liber cu acest om îndumnezeit. Dupa primirea titlului de doctor în teologie, îndrumat de părintele său duhovnicesc, se întoarce în Statele Unite ca să slujească Evanghelia prin predarea teologiei. Este hirotonit diacon, preot, și tuns în monahism la Sf. Munte Athos. Predă teologia la St. Vladimir’s Seminary, iar în 1989 devine profesor la Universitatea Marquette din statul Wisconsin, unde până în 2012 predă literatura ascetică și mistică ortodoxă timpurie.

Aici se adună în jurul dânsului un grup de ucenici intelectuali și duhovnicești. Această grupare internațională devine cunoscută între timp ca școala „Theophaneia”, care este o  nouă şcoală de istorie a religiilor unde interesul cercetării se concentrează asupra teofaniilor – propunînd o investigaţie a statutului lor aparte în culturile antice ale Orientului apropiat. Cunoaşterea întregului creuzet religios, cultural şi filosofic în care s-a născut creştinismul biblic presupune dezvoltarea unei reflecţii asupra liturghiei, scripturilor şi artei sacre din primele secole, într-o lectură comparată a credințelor. Ideea teofaniei este centrala oricărei naraţiuni biblice intertestamentare, fiind prezentă în articulaţiile pivotale ale credinţei vechiului şi noului Israel. Grupul „Theophaneia” editează revista Scrinium sub coordonarea PS Alexander. El îşi propune o investigaţie a textelor biblice, pseudo-epigrafe şi patristice din perspectiva acestei filiaţii tematice. Abordarea vechilor tradiţii iudaice şi creștine presupune efortul familiarizării cu o literatură aflată dincolo de fundalul clasic al scrierilor patristice de extracţie greacă şi latină.

În 2012 este ales și consacrat episcop al Bisericii Ortodoxe din America și se retrage de la catedră pentru a se dedica episcopatului, dar nu fără a i se conferi titlul onorific de profesor emerit, coordonând doctoranzii universității americane.

Pe lângă multe articole, a publicat cinci cărți, printre care și volumul românesc Mistagogia: Experiența lui Dumnezeu în Ortodoxie, apărut la editura Deisis în 1998, prin îngrijirea PC Arhid. Prof. Ioan Ică jr.  În limba română a mai apărut (ca editor), Mărturia ortodoxă a Sfântului Munte. Glasuri contemporane din Muntele Athos, traducere din limba engleză de Ioana Dumitrache-Lupescu, ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2006. Apoi un „Studiu”, în vol. Arhimandritul Emilianos, Cateheze şi cuvântări 1. Monahismul – pecetea adevărată, traducere de Ioan I. Ică, Jr., Deisis, Sibiu, 1999.  Și în fine un alt „Studiu”, în vol Sf. Simeon Noul Teolog, Discursuri teologice şi etice. Scrieri I, traducere şi studiu introductiv de Ioan I. Ică, Jr., Deisis, Sibiu, 2001.

Din colaborarea cu un alt apropiat, în cercetarea teologică, Părintele Michael Prokurat, a văzut lumina tiparului o a șasea carte, un dicționar istoric al Bisericii Ortodoxe. Studiile sale se axează mai ales pe temele vederii lui Dumnezeu și a îndumnezeirii omului, privite mai ales din perspectiva continuităților și paralelelor cu tradițiile mistice iudaice.

A vizitat România până acum de două ori, prima dată în 1991 și apoi în 2007, când a ţinut prelegerea: „Theophaneia: Manifestarea divină în tradiţiile celui de-al doilea Templu, creştinism şi rabinism” (New Europe College, Bucureşti).Între 25 mai – 9 iunie va reveni în România, pentru a participa la manifestările Festivalului Logos, Arte și Har, la invitația Înaltpreasfințitului Timotei al Aradului, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

În privința slujirii arhierești, Preasfinția Sa Alexander și-a exprimat viziunea chiar în declarația dinaintea consacrării, declarație plină de rezonanțe cu Sfinții Părinți mistici: „Când stă înaintea sfântului altar . . ., episcopul iconizează pe Unul și Singurul Arhiereu–Hristos–Care lucrează prin slujitorul Său. Deși este adevărat că Domnul nostru Iisus este Dumnezeu adevărat și Împărat adevărat, este de asemenea adevărat că El nu a venit la noi, propriile Sale făpturi, cu pompa și splendoarea Împăratului, înconjurat de cetele cerești, ci mai degrabă în smerenie S-a golit pe Sine și S-a arătat în asemănarea unei slugi. Acestea sunt imagini foarte diferite: prima revelează splendoarea cerească, iar a doua smerenia, îndelunga-răbdare și dragostea vieții și slujirii Domnului nostru. . . Trebuie să păstrez în minte această diferență dealungul întregii mele slujiri ca episcop; adică slava iconografiei liturgice nu trebuie sa fie prezentă deloc în biroul meu și în purtarea mea de zi de zi. Faptele mele, modul meu de a vorbi, pe scurt slujirea mea trebuie să fie determinată de exemplul dat nouă de Dumnezeu Cuvântul Însuși”.