D`ale Războiului. În timpul războiului arabo-israelian din 1948:

de prof. Ioan Tuleu: Comandantul arab Husseini  a fost omorât în zorii zilei de 8 aprilie 1948 de o santinelă israeliană (Haganah) de la „Kastel”, provocând o mare durere în rândul arabilor și pe măsură ce vestea s-a răspândit milițienii arabi au dat năvală în zonă venind cu autobuzele, pe măgari și cu camioanele să recupereze cadavrul comandantului lor dispărut și să recucerească satul. Trupele evreiești „Palmach” au murit pe poziții. Arabii i-au ucis pe cei 50 de prizonieri evrei și le-au mutilat trupurile. Arabii redobândiseră cheia spre Ierusalim călcând pe cadavrul lui Husseini.

Atrocități israeliene 

În timp ce Husseini era înmormântat, 120 de luptători din „Irgun” și „Lehi” (miliții evreiești) au atacat împreună un sat arab situat la vest de Ierusalim, numit Deir Yassin, unde au comis cea mai rușinoasă atrocitate a războiului. Aveau ordine exprese să nu facă rău copiilor, femeilor sau prizonierilor. Când au intrat în sat, au fost întâmpinați cu focuri de armă. Patru luptători evrei au fost uciși și câteva zeci răniți. După ce-au ajuns în Deir Yassin, evreii au aruncat grenade în case și au măcelărit bărbați, femei și copii. Numărul victimelor continuă să fie controversat, dar între 100 și 254 palestinieni, inclusiv familii întregi, au fost uciși. Supraviețuitorii au fost plimbați apoi prin Ierusalim în camioane, până când Haganah i-a eliberat.

Răzbunare arabă

Răzbunarea arabă a fost neîntârziată. Pe 14 aprilie, un convoi de ambulanțe și camioane cu alimente a pornit spre spitalul evreiesc „Hadassah” de pe Muntele Scopus. Sub privirile americancei Berthei Spafford, 150 de insurgenți arabi, înarmați cu arme variind de la vechi puști cu cremene la arme moderne „Sten and Bren”, se ascundeau îndărătul unui pâlc de cactuși din centrul coloniei americane. Fețele le erau deformate de ură și de dorință aprigă de răzbunare, scria ea. „Am ieșit și i-am înfruntat. Le-am spus: „Să tragi de la adăpostul coloniei americane e același lucru cu a trage dintr-o moschee”, dar ei au amenințat-o că o vor ucide dacă nu se retrage. Șaptezeci și șapte de evrei, în principal doctori și infirmiere, au fost uciși și douăzeci au fost răniți până să intervină britanicii. Dacă nu s-ar fi amestecat armata, a declarat comisia superioară arabă, nici un pasager evreu nu ar mai fi rămas în viață. Luptătorii i-au mutilat pe morți și s-au fotografiat unii cu alții cu cadavrele aranjate în poziții macabre. Fotografiile au fost tipărite în tiraje de masă și vândute drept cărți poștale în Ierusalim.