Iustin Cionca: „Fifor, de la Dolj, îi face pe arădeni „gândaci” și vorbește despre tratarea lor cu insecticid!”

Mi se pare degradant nu numai pentru un senator al României, ci și pentru o persoană cu pretenții intelectuale, limbajul colocvial, insinuant, voit jignitor folosit de doljeanul Mihai Fifor. Aciuat pe la Arad, după ce propria sa organizație doljeană a votat împotriva lui, dl. Fifor a adus cu el la Arad aceleași metehne și răutăți pe care nici cei de la Dolj nu le-au mai putut tolera. 

Pentru că la Dolj nu ar mai fi fost lăsat să candideze, și-a căutat o organizație unde să se cuibărească și să își exercite ambițiile de șef. Problema sa, până la urmă, și a pesediștilor care au capitulat necondiționat în fața noului lor lider, tentați de promisiunile că vor câștiga Primăria Arad și Consiliul Județean. Le-au pierdut însă pe ambele, și nu oricum, ci la modul rușinos. La Primărie, ca urmare a negocierilor conduse de Fifor, nu au avut nici măcar candidat propriu, iar la Consiliul Județean nu au avut curajul să nominalizeze un candidat până în momentul votului, când s-au încurcat și au propus din greșeală chiar doi.

După ce și-a dat rușinos cu stângul în dreptul la alegeri, Mihai Fifor încearcă să compenseze eșecul prin violență verbală. A adus de la Dolj un limbaj colorat, cu amenințări, atacuri la persoană și ironii scabroase. 

Odată cu descinderea lui Fifor la Arad echipa sa a adus în discuție cum ar trebui să moară adversarii politici. Și nu numai ei, ci și foștii pesediști care nu au intrat în jocul degradant al noii conduceri. Fifor însuși îi numește pe acești arădeni „gândaci” și vorbește despre tratarea lor cu insecticid. Adică gândacii de arădeni care nu sunt de acord cu Fifor, să moară?! E prea mult, până și pentru un pesedist venit din Dolj – să ne arate obrazul și să ne spună care arădeni ar trebui să moară! 

Folosirea unor diminutive la adresa adversarilor încearcă să îl plaseze pe o poziție superioară, dar demonstrează de fapt carențe comportamentale. Registrul scatologic la care se recurge în discursul despre contracandidați și arădenii incomozi (descriși cu insistență ca dejecții) a devenit o marotă a companiei lui Fifor. Cei care și-au permis să nu voteze cum au vrut Fifor și ai săi sunt jigniți pe rețelele sociale, cu cele mai colorate și dezgustătoare epitete, într-o campanie în care se implică activ anturajul pesedist al lui Mihai Fifor. Poate din slugărnicie, poate fiindcă li se potrivește acest discurs suburban. 

De când este la Arad, Mihai Fifor a atacat câteva fete din organizația de tineret PNL, jurnaliști care nu îi cântă în strună, membri PSD care nu i-au acceptat mitocăniile, l-a jignit birjărește pe primarul municipiului. Mai nou mă include și pe mine pe această listă de ținte. Dacă nu a făcut nimic pentru Arad, dacă este absent îndelungat și des din oraș, caută să se facă remarcat nu prin fapte (fiindcă ele nu există), ci prin vorbe. Doljeanul Mihai Fifor nu cunoaște Aradul și nu este cunoscut de arădeni, și încearcă să compenseze această lipsă printr-un limbaj care să atragă atenția asupra sa. 

Vocabularul lui Mihai Fifor nu ne intimidează. Noi ne vedem de proiectul pentru Arad, el nu are decât să spargă semințe pe margine și să comenteze cu tonul și limbajul suporterilor unei echipe sătești de fotbal. Îl invit, însă, între două epistole insolente, să facă și bilanțul concret al activității sale parlamentare pentru Arad: câte și ce fel de proiecte a promovat pentru arădeni, ce a câștigat, concret, din activitatea sa parlamentară, arădeanul?! Să înțeleagă și arădenii cine este senatorul care îi numește „gândaci” și vorbește despre tratarea lor cu insecticid!