Bunavestire la români în calendar

Prăznuită în fiecare an în perioada Postului Mare, Sărbătoarea Buneivestiri este cunoscută în limbajul popular ca și Ziua Cucului!

-Dar, ce zice cucul?Acum, el cântă vestind împrimăvărarea ,  Primăvara dorind după albe așteptări, a-și intra în drepturi,  așadar, își strigă numele *Cu-Cu*!    iar cântul lui nu se va stinge până pe după Sânzâiene sau Sântetru ,   apoi se îneacă cu boabe de orz și de sâmburi de cireșe și se transformă în uliu ! Deci, prin  intermitențe , cânta, tăcea, tăcea, cânta iar craca nu i se alinta, ci se anina…dintr-un ecou prelung ca sufletele tinerilor  și gospodarilor ,  să liorească…

Liorați și vă bucurați, feciori!Înflorește lilioara, vioreaua, Floarea Sărbătorii Paștelui, gătită pentru Ospățul familiei, Lioară, lioară , flori de primăvară…Împădurate pe ici pe colo, frumusțea din parfum să ne însurățească mereu..

Sărbătoarea Buneivestiri scoate după Noaptea Focurilor, agricultorii la arat, dar nu și la semănat, ca păsările abia întoarse,să nu scormone după boabele însămânțate.De aceea, gospodarii, își tem pomii că nu vor rodi, astfel îi tămâiază pentru  a înroși  , a înrodi  și a îndulci poame .

Suntem în plină Lună Martie! Lună a creației, a curăției, a înverzirii întru înveșnicire..

***

Fie că este o Sărbătoare închinată Maicii Domnului, Bunavestire este singurul praznic din Ciclul mariologic care are o taină   cât un temei biblico-teologic.Având și un cognomen Blagoveștenie , Blago-Vește este un nume  compus  cu două segmente însemnând  o sărbătoare *Buna Vestire*! Cu descendență slavonă, Blgovestenija , vine ca o binecuvântare din primăvară ca sămânța tămâiată de focul grădinilor să rodească, sărbătoarea s-a îndătinat prin dezlegarea la pește, untdelemn și vin.A mânca pește înseamnă , din legenda populară, ca omul să se simtă tot timpul în apă, ca peștii și tot ei, oamenii să-și aducă aminte și de îngeri, prin pâine și sare, puse sub un prag, de trecut.

De Bunavstire, se altoiesc pomii, se strânge apa de ploaie sau de neauă , pentru a fi , mai apoi, folosită în practici augurale sau cosmetici populare, de leac.

Dicționarul Șăineanu, 1934, acordă un larg spațiu acestei *Sărbători băbești* ce cade pe 25 Martie, compusă din două nume proprii, Blaga și Vește, Bună Vestire! ca un Stobor al Blagoveștenilor! Imnograful Roman Melodul  însă , îi acordă, imnic, versuri , după Sfântul imnograf,cu îndemn*Bucură-te, Bucuria ochilor! Bucură-te, Mireasă, Nenuntită*!*Ochii noștri au privit! Glas auzit*!

***

BUNĂVESTIREA LA ROMÂNII DIN UZDIN VOIVODINA

Sărbătoare cât o oază de întărire sufletească, chiar în Ajun de Bunavestire, ne-am însurățit cu un Grup Recitatori,   vestitori,  cântători, seminții de copii,de la Pecica și ne-am adunat pe Ogor de Răzor la Uzdin.Concursul, numărând  a nouăsprezecea ediție, a reunit peste nouăzeci de concurenți, de la preșcolari la adulți, sau de la trei ani ..la șaptezeci și trei …

Înfruntând neaua, pe care , conform tradiției, o astrângeam în poală, boabă cu boabă,  să ne fie fața pregătită pentru întâlnirea cu Frații  uzdineni, am parcurs drumul Zilei Poeziei, curat și nepătat , astfel că la Școala Generală, Sfântul Gheorghe, director, prof.Octavian Crețu, am fost găzduiți vreme de aproape patru ceasuri.

În deschiderea  Concursului de recitatori* Bunavestire* , artizanul și amfitrionul nostru, alături de un  Consiliu organizatoric,, poetul, publicistul și Neobositul Român, Vasile Barbu , a urat un Bun Venit în Dulcele grai bănățean, pe care , iată,  parafrazând,i l-a atribuit poetului Grigore Vieru* Patria noastră comună, este Limba română, pe care azi o slujim, prin Frățietate!

Salutul pecicanilor -bodrogani sau invers , a fost rostit prin cuvintele domnului Gheoghe Rancu, Cetățean de Onoare-Uzdin , iar domnul viceprimar ,Miodrag Stanoiov, care a însoțit delegația pecicană a spus * Vă  aduc Salutul pecicanilor, din orașul multicultural și bogat în ceea ce înseamnă spice  cu gust de Pită de Pecica, minorități care trăiesc armonios și cultural, după cum se poate vedea prin   cei prezenți aici, astfel  voi duce în țară o veste bună*!

* Mi-e greu să rostesc o Formulă de adresare , geografic, suntem la Uzdin, sufletește suntem Acasă! Iată, și recitând poeme , Limba română devine, Buletinul de Identitate , la cel mai înalt nivel organizatoric, aici, și, felicitându-vă, la anul , vă rog să mă considerați prezent*, a spus  Excelența Sa, domnul consul, Gheorghe Dinu.

Și, cum doar în limba ta , poți râde singur și doar în limba ta , te poți opri din plâns( Anisoara Țăran), iată rezultatele juriului , pentru recitatorii din Pecica.

Pentru Categoria  Recitatori Literatură cultă, adulți, Mențiuni au fost acordate pentru Eugenia Ponta Pete, director Casa de Cultură Pecica, Blazena KarKus , director adj.Școala pecicană și Ioan Vasile Marcu, toți membri ai Cenaclului Lucian Emandi și care și-au declamat propriile creații.

La Categoria Adulți, Poezie cu substrat religios , poetul Ioan Vasile Marcu a obținut Mențiune pentru poemul La nord de Infinit.

Poezia în grai bănățean a adus la Pecica Premiul al III-lea prin Bianca Alessandra Baciș, și  Miss Boboc Liceu și acum, iată,  după modernism trece la tradiționalism… și-a invocat Ursâtu, prin poemul semnat de Eugenia Ponta Pete!

Locul I a revenit tot la Pecica ! Însoțindu-și graiul pe glas de doină buciumată într-un splendid costum local, mai vechi decât Unirea, doamna profesor Delia Chevereșan , având în mânuri o cotăriță cu pocăraie ..de pe Murăș, Murăș….locul de unde a ..plecat Petre Ugliș Delapecica , a reads în memoria noastră , nu numai faptul că Literatura populară nu dispare ci reapare , dar și faptul că, indiferent de vârstă, vibrează în fiecare dintre noi, o flacără!Măria Sa! Poezia!

BUNAVESTIRE CA PRAZNIC AL POEZIEI

Nu vom emite , la final de cortină, idei sau opinii , ci doar mirări! E aproape încântător de real , să audiezi , poeziile copilăriei noastre, îngânate și de bunici-mămici, tocmai la Uzdin- Ținut al Românismulu! Sau , cum afirma distinsa noastră gazdă-Domnul Vasile Barbu! Baronu! * Prin Poezie, ne naștem ..Români*! Care români , de la Uzdin  nu au uitat de Mama-G.Coșbuc, Revedere-M.Eminescu, Puișorul moțat-E.Farago, Vestitorii primăverii-G.Coșbuc, La oglindă-G.Coșbuc, Gândăcelul-.Farago, Limba românească-G.Sion , Acceleratul-G.Topârceanu , Zdreanță, T.Arghezi,ș.a .

Nu întrebăm, în Anul George Coșbuc , dacă în manulale școlare se studiază Clasicii, autori pentru copii,  sau Autorii canonici, dar , totuși o felicităm pe dobânditoarea Marelui Premiu al Bunavestirei uzdinene, Amalia Băbuț, SLA Tibiscus Uzdin, pentr acuratețe și delicatețe, cât și pentru faptul că poemul ales Trei Doamne și toți trei, a fost ales tot din repertoriul coșbucian pe pământ românesc ..uzdinean!

Și, pentru că , dintru început ne  însurățisem cu Frumosul , invocând împrimăvărarea la drum, am  dori și noi, să oferim un ..Premiu de fidelitate , așa, ad hoc, pe hârtia de scris, domnului Pavel Șinka, pentru minunatele și la ..concret Imagini Foto din acest reportaj și nu numai!

Tuturor, Înalte Fețe Bisericești, cadre didactice, săteni cu zecile, români din toate zonele voivodinene dar și din Arad, Timiș, Caraș,  organizatori neostoiți, recitatorilor în grai aromânean, care au deschis Momentul Literar, organizatorilor, prezentatorilor care au lansat nu mai puțin de șapte cărți sau reviste culturale , le dăm întâlnire la Ediția-Jubileu 20! Numai așa putem împlini dorinți cuminți de sfinți, ale cântătorilor sau orfanilor de țară-*Ajunș acasă, eu , te rog/fă-mi cel din urmă bine/ pământul țării să-l săruți/ și pentru mine* ..coșbuciană  invocare , pe care, iată, am îndeplinit-o!

Florica  RANTA CÂNDEA -text

Pavel ȘINKA-Colaj Foto Reportaj