D-ale războiului! „ Zidiți de vii”

Armata roșie nu simte nici un fel de milă, mai ales după descoperirile macabre făcute la eliberarea cătunului Novo-Maksimovski în timpul ofensivei de la Stalingrad (ianuarie 1943), raportează secția NKVD a frontului Don: „Soldații noștri au găsit în două clădiri cu ferestrele și ușile zidite cu cărămidă șaptezeciși șase de prizonieri sovietici, șaizeci dintre ei morți de foame, unele cadavre fiind în descompunere. Restul prizonierilor fiind vii doar pe jumătate și cei mai mulți dintre ei nu pot sta în picioare, atât sunt de înfometați. Se pare că acești prizonieri au petrecut cam două luni în clădirile respective. Germanii îi lăsau să moară de foame. Uneori le aruncau bucăți de carne de cal putrezită și le dădeau de băut apă sărată”. Ofițerul responsabil cu lagărul Dulag 205 declară mai târziu la un interogatoriu al SMERSH că „de la începutul lui decembrie 1942, comanda Armatei a 6-a germane, în persoana generalului locotenent Schmidt, a oprit cu totul aprovizionarea cu mâncare a lagărului, iar moartea prin înfometarea în masă a început”. În consecință, soldații sovietici nu arată milă răniților germani, mai ales după ce găsesc ultimii prizonieri ruși supraviețuitori care fuseseră înfometați în alt lagăr, la Gumrak. În mod tragic salvatorii lor îi omoară dându-le prea multă mâncare.