Zece moduri în care restaurantele îşi înşală clienţii

Care sunt cele mai frecvente trucuri pe care le folosesc angajaţii restaurantelor şi ce trebuie să faci ca să nu te laşi păcălit.

Atunci când mergi la restaurant şi ai senzaţia că eşti înşelat, cel mai probabil chiar eşti, anunţă abcnews.go.com. Site-ul american a alcătuit o listă cu cele mai frecvente 10 tertipuri pe care restaurentele le folosesc ca îşi asigure profitul, îsperanţa că cititorii vor fi mai greu păcăliţi pe viitor.

1. A doua cea mai ieftină sticlă de vin are cel mai mare adaos comercial. De cele mai multe ori clienţii vor să cheltuie cât mai puţini bani, fără să dea impresia că sunt zgârciţi. Astfel, cei mai mulţi clienţi aleg a doua cea mai ieftină sticlă de vin, crezând că întrunesc ambele condiţii. Vestea proastă este că restaurantele au dedus această manevră, aşa că al doilea cel mai ieftin vin are cel mai mare adaos comercial, astfel că restaurantul obţine cel mai mare profit. În caz că vreţi să economisiţi bani, alegeţi cea mai ieftină sticlă, fără să ţineţi cont de impresia pe care o faceţi ospătarului.

2. Timpul de aşteptare este fictiv. Se întâmplă des ca un timp de aşteptare de 15 minute să se transforme în jumătate de oră, sau viceversa. Asta pentru că persoanele care conduc clienţii la mese inventează, pur şi simplu, aceste durate şi, de cele mai multe ori, perioada pe care o anunţă este mai lungă decât cea reală. Această tactică are două avantaje: în primul rând, clienţii vor fi recunoscători atunci când sunt conduşi la mese mai repede decât se aşteptau şi în al doilea rând, un timp de aşteptare lung ar putea să determine consumatorii să se mute la bar, unde vor consuma în plus faţă de ceea ce îşi propuseseră, iar preţurile sunt mai mari.

3. Restaurantele refolosesc băutura pe care nu o beţi. Sticlele de vin care nu sunt golite de clienţi sunt refolosite de personalul restaurantului. Aceştia fie le vând din nou, la pahar, fie le duc bucătarilor care le folosesc la gătit. Astfel, clienţii sunt sfătuiţi să comande băuturi îmbuteliate şi să consume ceea ce au comandat, sau, dacă nu, să îşi ia sticla la pachet.

4. Specialităţile nu sunt deloc speciale. De cele mai multe ori când ospătarii recomandă cu căldură un anumit fel de mâncare, specialitatea casei, sau a bucătarului şi spun că este minunat, sau extrem de gustos, probabil vă mint. Angajaţii sunt motivaţi să servească aceste feluri de mâncare, uneori prim premii celor care vând cel mai mult. Scopul specialităţilor este să crească preţul notei şi să servească mâncarea scumpă, care nu se vinde, aşa că este de preferat să le evitaţi.

5. “Făcut în casă”? Da, dar doar pe jumătate. De multe ori angajaţii restaurantelor nu mint atunci când spun că unele ingrediente sunt făcute în casă. Ceea ce nu vă spun însă, e în casa cui sunt făcute. Unele localuri comandă alimente făcute în casă, cum ar fi pastele, din alte locuri. Nu e ieşit din comun nici ca restaurentele să folosească sosuri gata făcute, la care adaugă câteva ingrediente, după care spun că sunt pregătite acolo.

6. Ospătarii sunt enervaţi de cererile speciale şi au tendinţa să nu le onoreze. Sigur, se poate ca unii clienţi să fie cu adevărat alergici la ceapa, dar numărul celor care îşi inventează probleme medicale pentru a se asigura că primesc sau nu un anumit ingredient, îi enervează pe ospătari. Dacă aveţi o cerere specială, spuneţi adevărul, aşa aveţi multe şanse să se îndeplinească.

7. Apa plată cu lămâie e mai puţin sănătoasă decât aţi crede. Feliile de lămâie care se pun în apă, cocktail-uri, sau ceaiuri sunt printre cele mai murdare alimente din restaurant. De cele mai multe ori nu sunt spălate şi sunt ţinute în locuri în care toţi ospătarii să ajungă uşor. Aceştia trec pe lângă platourile cu felii de lămâie şi iau câte felii au nevoie, cu mâinile goale, după ce au atins bani, sau vase murdare. Aproape două treimi dintre lămâi sunt contaminate cu tot felul de bacterii, arată studiile, aşa că cel mai bine este să le evitaţi.

8. Puţini clienţi, servire lentă. Majoritatea angajaţilor preferă să piardă timpul în zilele în care volumul de muncă e mic, să stea pe Internet, să bârfească sau să facă glume cu ceilalţi colegi şi, într-un final, să se ocupe de toată treaba care s-a acumulat. Ospătarii au aceeaşi tendinţă, astfel că, atunci când au puţini clienţi, servirea tinde să fie, paradoxal, mai slabă calitativ. Chiar dacă un restaurant aproape gol vă face să credeţi că veţi primi mai multă atenţie din partea angajaţilor, cel mai probabil nu va fi aşa, ba dimpotrivă.

9. Cafeaua pe care tocmai aţi comandat-o, s-ar putea să fie decafeinizată. Reciproca e valabilă şi multe dintre comenzile care implică o anumită opţiune ajung să fie încurcate. Dacă e târziu, aproape de ora de închidere, sau dacă localu este foarte aglomerat, ospătarii iau în general prima variantă disponibilă şi o servesc.

10. Meniul este aranjat în aşa fel încât să te facă să cheltui mai mult. Tactica de a pune preţurile aproape de denumirea felului de mâncare, fără a specifica însă moneda, omiţând semnul dolarului, spre exemplu, ar putea atrage atenţia de la cât costa produsul respectiv. Totodată, fonturile, încadrările, încercuirile şi sublinierile sunt aranjate de aşa manieră încât să evidenţieze produsele cele mai scumpe.