Amintiri cu suflet, scrieri cu suflet

AMINTIRI CU SUFLET

Faraonii  aveau o vorbă: „Exiști cât timp ești în mințile și buzele oamenilor!”, de aceea, când am revăzut-o pe Ellis Beatrice punând pe taraba cu soare mascată de arome felurite, un bagaj de manuscrise, mi-am amintit cum, anul trecut, la final de curs, Sala 20, am asistat, involuntar, la o mărturisire către decanul de an, cadru didactic universitar, Alina Costin cu o nonșalanță ascunsă sub păr de abanos și buze de cireșe de noiembrie stelar:„ Știți, aș vrea să vă mai rețin puțin…. Știți ..aici am câteva poeme …Știți ..eu și scriu….în timp ce compun și recompun rețete…v-aș ruga să vă opintiți puțin asupra compunerilor mele.”

Iar Caietul studențesc destinat altor notițe a fost predat profesorului spre a fi lecturat, nu înainte de a i se fi spus: „Foarte bine, mă bucur, abia aștept să citesc”!

SCRIERI CU SUFLET

Volumul „Într-un suflet de femeie” , autor, de-acum semnat  Beatrice Ellis, a fost tipărit de Tiparnița, Arad, 2018, în condiții grafice de excepție, însumează 128 de pagini, ilustrațiile sunt semnate de Sabrina Orban și Luca Popa, concepția grafică a copertei îi aparține directorului tipografiei, ing. Adrian Ioanăș. Pe Coperta IV citim despre câteva „Ornamente lirice”, care împodobesc volumul de debut al studentei de la Asistență Socială, smulse din sondajul prefațatorului, care Prefață îmbie la meditații lirice și compune dantela cărții, prin scrisul prof. dr. Anton Ilica.

Sub învelișul cărții de debut, autoarea, își scoate de sub camuflajul Sinelui scriptural, o măruntă parte din viață: „Sunt născută în Sevilla, în urmă cu un sfert de veac, decantând în sângele meu temperament sârbesc pe linie maternă și tenacitatea andaluziană și maurică a tatălui meu…”, iar alte câteva plăsmuiri biografic-existențiale  le regăsim în chiar Cuvânt înainte semnat de autor.

Iată-ne, acum, intersectându-ne, la Ceas de Noiembrie, cu iz de Prier, din Secretarul Senzațiilor, cu câteva laturi ale scrisului, mistuitoare trăiri Cu suflet de femeie, cu visări parcă fotografiate în vajnic de risipitor colaj cotidian, conceptuală atmosferă și învăluitor talent.

Cartea este rezultatul șlefuit al lucrului bine făcut, o pendulație nedisipită între soare, mare, nisip, în zbor cu ajutorul cuvintelor-monade la început de drum din lumea reală înspre cea imaginară, ca un sarcofag pentru suflet de femeie într-un peisaj sentimental liric.

Autorul se și dialoghează cu Poezia, cu Inima, cu Abstractul, cu Diminețile altor Ceruri, cu Timpul relativ sau cu Dorul din urmă: „Iubito, ai îmbătrânit, ca un vocativ anost, / iar Inima ca un abecedar.”

Abstractizând Nimicul din noi „Suntem apă de ploaie…”

Timpul e un joc fără reguli, un tot și un nimic. Pe Cer de toamnă cu gust amar de vânt….

Din ființa sa umană, autorul își îndreaptă ochii spre labirintice confesiuni percepute expresiv, când prin întrebări, când prin șoapte scris-mărturisite, când prin vorbiri rostite  literar, când prin întrebări la care nu așteaptă un imediat răspuns, când prin adverbe, când creează proprii definiții-axiome, când prin desprinderi din cotidianul mărunt, dar transpuse poematic, fir cu fir în demersul care îi trădează vocație și potențial creativ: „Se schimbă cerul când și cum… / Omul – o sumă schimbătoare… / Suntem un număr de ani / Căci ochii îmi sunt glasul. / Are și sufletul limita lui. / Ianuarie / Noiembrie / Într-un tramvai, linia 11 / Într-un tramvai, linia 18 barat / Timpul e relativ.”

Între beatitudinea simfoniei zilnice și desfătările gândurilor, autorul își dilată pereții gândurilor prin teme, simboluri, mesaje sau lumi vorbitoare cu un dulce venin feminin în care venerează similitudini /atitudini de o mare eleganță și culori pastelate antitetic: „Ochii, acord și dezacord. / Să îți vorbesc cu ochii, nu prin glas. / Și oamenii se citesc / Pe unii îi uităm pe rafturile vieții. / Sunt unii care vând iluzii… / Eu mă retrag./Adevărul e dur.dar eliberează…”

Și totuși, În loc de Concluzii…

ROSTIRI CU SUFLET

Prilejuite de prezentarea volumului, cuvintele rostite nu doar cu mintea ci și cu ochii, vrăjind asistența formată din colegii autorului, apropiați, iubitori de poezie și nu numai au conturat drumul cărții de debut, dar și al autorului.

Moderatorul, conf. dr. Alina Costin, a invitat, pe rând, la cuvânt, pe Manu Danca, Nadina Szakacs, Liliana Bran și, nu în ultimul rând prefațatorul, care s-a ocupat și de îngrijirea volumului, prof. dr. Anton Ilica, acesta spunând: „Beatrice Ellis Al-Badi are un viitor liric și rezerve de sensibilitate în suflet,  iar, precum un vin aristocratic, versurile au aromă, gust, limpiditate cuprinse în nobilitate andaluziană.”

***

Într-un fericit final, în agapa sufletului pătruns de vibrații emoționale, Ellis Beatrice Al-Badi a răspuns, prin culori și petale de trei trandafiri dantian-antonian,  că se retrage, de-acum, ca Într-un suflet de femeie… în muzica versurilor care îi conferă pace, liniște și sfătuire.

Și totuși… am zice, fericită alegere precum numele lui Dante, providențial și Spațiul Paradisului, de-acum o Carte sau Cine poate ști…

Florica R. CÂNDEA