Boala Parkinson nu poate fi vindecată, dar poate fi ţinută sub control

Boala Parkinson, maladie de care suferă în prezent aproximativ 70.000 de români, nu poate fi momentan vindecată, dar poate fi controlată, astfel încât calitatea vieţii pacienţilor să crească în mod considerabil.

Aceasta este concluzia celui de-al optulea simpozion regional „Abordarea integrată a bolii Parkinson”, eveniment ce a fost organizat săptămâna trecută la Consiliul Judeţean Arad, de către Houston Npa pentru Asociaţia de Luptă împotriva Bolii Parkinson, şi a atras interesul direct a aproximativ 200 de participanţi, persoane cu Boala Parkinson, familiile lor şi cadre medicale implicate în diagnosticarea, tratamentul şi monitorizarea pacienţilor.

„Tratamentul bolii Parkinson este, prin definiţie, un tip de terapie bazat pe asocieri multiple de medicamente în stadiile mai avansate de evoluţie, care necesită, de la o etapă la alta, reevaluare şi individualizare” a declarat în cadrul conferinţei medicul neurolog Mihaela Simu – prof. dr. în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” Timişoara. Potrivit domniei sale, esenţială pentru îngrijirea pacientului în stadiile avansate de boală, este comunicarea permanentă cu familia şi cu medicul de familie al pacientului. „În stadiile avansate ale bolii, frecvenţa vizitelor medicale este mai mare, impusă nu de specialist, ci de nevoia pacientului de a avea un bun control al simptomelor motorii şi non-motorii. Schema terapeutică poate necesita ajustări repetate, trimestrial sau chiar mai frecvent, adaptată fiecărui caz în parte” a  subliniat medicul neurolog Mihaela Simu.

În stadiile înaintate ale bolii Parkinson, opţiunile de tratament avansat pot oferi ameliorări semnificative ale simptomelor. Tratamentul chirurgical (n.n.- stimularea cerebrală profundă-DBS), spre exemplu, reprezintă una dintre aceste opţiuni, însă poate fi efectuat numai în clinici specializate (n.n – în acest moment există două clinici, ambele în Bucureşti) în care există echipe medicale complexe (neurolog, neurochirurg, neurofiziolog, neuroimagist, neuropsiholog ş.a.) cu multă experienţă atestată în acest tip de terapie.

Calitatea vieţii persoanei cu boala Parkinson poate creşte considerabil, şi nu doar datorită tratamentului medicamentos. Kinetoterapia, spre exemplu, poate conduce la menţinerea sau creşterea mobilităţii în toate activităţile, prevenirea contracturilor, atrofiilor şi slăbiciunii musculare, îmbunătăţirea mersului şi a limbajului, precum şi la adaptarea psihologică la boală. „Exerciţiile trebuie atent echilibrate cu pauze de odihnă, astfel încât pacientul să nu ajungă la faza de oboseală. Sunt utilizate exerciţii de relaxare, balansări uşoare şi tehnici ritmice care stimulează aparatul vestibular în vederea obţinerii relaxării” a explicat în cadrul simpozionului kinetoterapeutul Zippenfening Himena Adela. Potrivit domniei sale, exerciţiile trebuie să fie legate de funcţiile de autoîngrijire, întrucât cresc motivaţia şi reduc apatia şi depresia. „Folosirea stimulărilor auditive şi verbale ajută la creşterea conştienţei mişcării. Comenzile verbale, muzica, bătutul din palme, marşul, oglinzile, marcajele pe podea sunt de mare ajutor”, a subliniat kinetoterapeutul Zippenfening Himena Adela.

Depresia este o problemă comună a persoanelor cu boala Parkinson, prevalenţa ei fiind între 11% şi 44% în funcţie de tipul depresiei (uşoară, medie, severă) şi de scalele folosite. „Cel mai frecvent folosite antidepresive la pacienţii cu depresie în Parkinson sunt inhibitorii selectivi de recaptare a serotoninei, având drept principal avantaj profilul sărac al reacţiilor adverse” a precizat în cadrul simpozionului psihiatrul Mariana Mariş. Potrivit domniei sale, aceste antidepresive sunt bine tolerate şi de către vârstnici, cu o incidenţă foarte mică a efectelor adverse. „În ceea ce priveşte tratamentul nonfarmacologic, terapia cognitiv-comportamentală ar putea avea efecte benefice în managementul stresului, restructurării cognitive şi dezvoltării abilităţilor sociale” a subliniat psihiatrul Mariana Mariş.

Conducerea Consiliului Judeţean Arad, partener al acestui eveniment salută organizarea la Arad a acestui tip de manifestare dedicată pacienţilor cu boala Parkinson. „Sper să reuşim să creăm şi în Arad un grup de suport pentru persoanele cu boala Parkinson, să reuşim să facem astfel încât comunicarea dintre medici şi pacienţi să fie din ce în ce mai bună şi mai eficientă” a declarat cu ocazia simpozionului Adrian Ţolea, preşedinte interimar al CJ Arad.

Persoanele cu boala Parkinson, aparţinătorii acestora dar şi toţi cei interesaţi de această maladie pot afla noutăţi referitoare la tratament şi nu numai accesând site-ul Asociaţiei de Luptă împotriva Bolii Parkinson (ALIBP), www.asociatia-antiparkinson.ro. „Pentru a stăpâni boala, pacientul trebuie să fie informat, să-i ştie punctele slabe şi nu în ultimul rând să aibă un plan de luptă pe care să-l respecte cu stricteţe. Nu uitaţi: între 7 şi 10 milioane de oameni trăiesc în întreaga lume cu boala Parkinson” a declarat ing. Dan Stoian Răican, preşedintele ALIBP – pacient cu boală Parkinson.

Printre lectorii care au susţinut prezentări în cadrul simpozionului „Abordarea integrată a bolii Parkinson” de la Arad se numără prof. dr. Mihaela Simu – şef Clinica de Neurologie din cadrul Spitalului Judeţean Timişoara, coordonator ştiinţific al simpozionului, ing. Dan Stoian Răican – preşedintele ALIBP, dr. Liviu Boroş – neurolog, şef secţie Neurologie SCJU Arad, Mariana Mariş – pshiatru, şef lucrări catedra de psihiatrie Universitatea Vasile Goldiş Arad, Dan Fărcaş – medic cardiolog, dar şi pacient cu boală Parkinson, dr. Ioan Precup – medic şef Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Arad, Erika Stark – director general Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) şi Zippenfening Himena Adela – kinetoterapeut, doctorand UMF Victor Babeş Timişoara.