Bogdan Boca vicepreşedintele PNL Arad a pus în dezbatere viitorul strandului

Am demarat prima etapă a proiectului nostru privind viitorul Ştrandului. Aşa cum anunţat, prima etapă a vizat proprii membri, care au fost invitaţi să îşi expună propria părere asupra modului în care se găseşte azi Ştrandul şi, totodată, să expună viziunea despre viitorul său. Până la finele săptămânii se vor pronunţa şi Comisiile de Specialitate ale partidului.

Vrem să respingem din start teme false enunţate pe diferite canale care apreciază că o eliminare a taxei şi a gardurilor ar însemna automat că zona bazinelor devine „baie publică” sau „toaletă publică”. În mod normal, Ştrandul este sau poate fi iluminat în totalitate pe timp de noapte, se poate asigura paza cu Poliţia Locală sau se poate asigura o supraveghere video eficientă. O altă temă falsă este a zgomotului şi a deranjului cauzat de activitatea comercială pe timpul nopţii. Şi acum există un club care funcţionează fără a pune probleme.

Iată câteva dintre punctele de vedere exprimate:

1. 1.    marea transformare a Ştrandului din anii 1998-2000 s-a făcut când Primăria a fost condusă de Valentin Neamt, PNL. Atunci s-a aprobat zecilor de investitori să deschidă afaceri pe Ştrand, până atunci susţinându-se ideea că fiind zonă inundabilă, nu ar trebui lăsaţi să se dezvolte. Aceştia şi-au asumat riscul, Ştrandul Neptun devenind un loc important de petrecere a timpului liber în vestul României. Acum, Primăria, ca partener comercial al firmelor de la Ştrand, i-a blocat pe aceştia în desfăşurarea activităţii şi mulţi au falimentat;
2. 2.    eliminarea gardurilor şi a tarifului de intrare pentru zona comercială; Zona Comercială a Ştrandului poate fi integrată astfel foarte bine în zona pietonală Cetate – Strada Meţianu – Parcul Reconcilierii – Turnul de Apă. Nici în alte zone, spre exemplu Centrul Vechi din Bucureşti, Cetatea din Alba Iulia sau Piaţa Unirii din Timişoara etc., nu există tarife de intrare la terase. Mai mult, dezvoltarea turistică a Staţiunii Mamaia a „explodat” după eliminarea taxei de intrare şi a barierelor.
3. 3.    parcare gratuită pentru un interval scurt de timp: de ex. în orice aeroport, ai posibilitatea intrării fără plată pentru 15 min.
4. 4.    o delimitare a zonei de bazine de cea cu terase şi, prin aceasta eliminarea oricăror forme de îngrădire şi tarifare a zonei;
5. 5.    reducerea costurilor cu paza. În momentul de faţă, la Ştrand există şi Poliţia locală şi o firmă de pază privată;
6. 6.    taxă universală, într-un anumit cuantum, sub actualul tarif;
   1. 7.    folosirea ca exemplu de bună practică a ştrandurilor din Ungaria, spre exmplu a celui din localitatea Gyula cu care Ardul este înfrăţit şi de la care arfi putut învăţa ceva. La Gyula există două zone în cadrul ştrandului, una cu aproximativ 20 de bazine (apă termală cu diferite niveluri de temperatură, bazin olimpic de înot, bazin pentru copii, bazin cu valuri, bazin cu apă rece, bazine interioare etc) şi una cu servicii speciale, gen wellness, spa, saună, masaj medical etc.
   2. 8.    au fost organizate o serie de evenimente publice, din fonduri bugetare care s-au dovedit a fi fără impact

Aceste puncte de vedere, cele ce vor urma, precum şi rezultatul dezbaterilor publice şi analizelor cu specialiştii externi vor sta la baza unei strategii de dezvoltare a Ştrandului pe care PNL Arad o va susţine în Consiliul Local Municipal Arad. Totodată, PNL va demara şi o strângere de semnături.