CNIPMMR susține necesitatea adoptării de măsuri pentru plata impozitelor acolo unde sunt generate profiturile

La nivelul U.E., Comisia Europeană a îndemnat statele membre să ia poziție în mod mai ferm și mai coordonat împotriva companiilor care încearcă să evite să plătească impozitele care le revin în mod echitabil și să pună în aplicare standardele internaționale împotriva erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor, adoptând și măsuri în acest sens (Directiva UE 2016/1164, o recomandare cu modalități de a preveni abuzurile în ceea ce privește tratatele fiscale, o propunere către statele membre de a pune în comun informațiile fiscale privind multinaționalele care operează la nivelul UE, acțiuni de promovare la nivel internațional a bunei guvernări în domeniul fiscal și o acțiune la nivelul UE de alcătuire a unei liste a țărilor terțe care refuză să joace corect).

Directiva UE 2016/1164 a Consiliului, din 12 iulie 2016, de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne se aplică tuturor contribuabililor care sunt supuși impozitului pe profit în unul sau mai multe state membre, inclusiv sediilor permanente din unul sau mai multe state membre ale entităților cu rezidența fiscală într-o țară terță.

Directiva UE 2016/1164 cuprinde prevederi prin care se stabilesc măsuri împotriva evitării obligațiilor fiscale:

- Norma privind limitarea deductibilității dobânzii: Costurile excedentare ale îndatorării sunt deductibile în perioada fiscală în care sunt suportate doar până la 30 % din câștigurile contribuabilului înainte de dobânzi, impozite, depreciere și amortizare (EBITDA). Costurile excedentare ale îndatorării și EBITDA pot fi calculate la nivelul grupului și cuprind rezultatele provenite de la toți membrii săi.

- Impozitarea la ieșire: Un contribuabil este supus unui impozit calculat pe baza sumei corespunzătoare valorii de piață a activelor transferate, la momentul ieșirii activelor, minus valoarea lor fiscală, în oricare dintre următoarele situații:

1. a) un contribuabil transferă active de la sediul central la sediul permanent dintr-un alt stat membru sau dintr-o țară terță, în măsura în care, datorită transferului, statul membru al sediului central nu mai are dreptul de a impozita activele transferate;
2. b) un contribuabil transferă active de la sediul permanent dintr-un stat membru la sediul central sau la un alt sediu permanent dintr-un alt stat membru sau dintr-o țară terță, în măsura în care, datorită transferului, statul membru al sediului permanent nu mai are dreptul de a impozita activele transferate;
3. c) un contribuabil își mută rezidența fiscală într-un alt stat membru sau într-o țară terță, cu excepția acelor active care rămân legate efectiv de un sediu permanent în primul stat membru;
4. d) un contribuabil transferă activitatea economică desfășurată la un sediu permanent dintr-un stat membru către un alt stat membru sau către o țară terță, în măsura în care, datorită transferului, statul membru al sediului permanent nu mai are dreptul de a impozita activele transferate.

În anumite situații, se poate acorda dreptul de a eșalona plata impozitului la ieșire, prin achitarea în tranșe pe parcursul a cinci ani.

- Norma generală antiabuz;

- Norma privind societățile străine controlate: Statul membru al contribuabilului aplică unei entități sau unui sediu permanent, ale cărei (cărui) profituri nu sunt supuse impozitării sau sunt scutite de impozit în statul membru respectiv, același tratament ca unei societăți străine controlate dacă sunt îndeplinite anumite condiții.

- Calcularea veniturilor societății străine controlate: Veniturile care trebuie incluse în baza impozabilă a contribuabilului se calculează în conformitate cu prevederile legislației privind impozitarea societăților din statul membru în care contribuabilul este situat sau își are rezidența fiscală. Pierderile entității sau ale sediului permanent nu se includ în baza impozabilă, dar pot fi reportate în conformitate cu dreptul intern și luate în considerare în perioade fiscale ulterioare.

- Tratamentul neuniform al elementelor hibride.

- Statele membre adoptă și publică până la 31 decembrie 2018 actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru transpunerea directivei și până la 31 decembrie 2019 pentru măsura impozitării la ieșire. Statele membre aplică dispozițiile respective începând de la 1 ianuarie 2019, respectiv 1 ianuarie 2020 pentru impozitarea la ieșire.

CNIPMMR susține necesitatea adoptării de măsuri pentru o impozitare echitabilă, eficientă și favorabilă creșterii economice în UE, care să combată planificarea fiscală agresivă a unor întreprinderi multinaționale, să sporească transparența între statele membre și să asigure o concurență mai echitabilă pentru toate întreprinderile active pe piața unică, cu o distribuire mai justă a sarcinii fiscale.

“Reglementarea plății impozitelor acolo unde sunt generate profiturile și creată valoarea este de interes pentru România, în prezent înregistrându-se pierderi importante de venituri bugetare din cauza practicilor de planificare fiscală agresivă ale unor întreprinderi multinaționale, ceea ce are ca efect  încărcarea IMM-urilor cu o sarcină fiscală prea mare, nefiind echitabil ca un IMM să plătească impozite mai mari decât o mare companie multinațională care își tranferă profiturile sau își deduce dobânzi mari ca și cheltuieli ale creditelor între entitățile din cadrul grupului pentru a evita impozitarea. Regulile fiscale trebuie să se aplice în mod egal tuturor contribuabililor, inclusiv întreprinderilor multinaționale, astfel încât să fie posibilă  reducerea sarcinii fiscale pentru IMM-uri” a precizat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

CNIPMMR salută inițiativa de transpunere a Directivei UE 2016/1164. Directiva 2016/1164 fiind o reglementare cadru, România trebuie să alegă formele și mijloacele adecvate de aplicare, raportat la obiectivele directivei și termenul impus, ceea ce implică stabilirea de viitoarea lege a unor opțiuni concrete (dintre cele lăsate la latitudinea statelor membre), cu dispoziții speciale fiscale clare, raportat la dispozițiile Codului fiscal în vigoare (care urmează să fie modificate și completate), precum și la specificul de țară.

Sunt necesare consultări cu toate părțile interesate, inclusiv cu confederațiile patronale reprezentative și fundamentarea corespunzătoare a opțiunilor concrete care vor fi alese, astfel încât Proiectului de lege inregistrat la Camera Deputatilor cu nr. 717/24.10.2016 să asigure transpunerea în mod corespunzător a  prevederilor Directivei UE 2016/1164, respectarea obiectivelor și termenului stabilit de Directivă și combaterea practicilor actuale.