Creştinii prăznuiesc astăzi “Schimbarea la faţă”

Creştinătatea prăznuieşte astăzi, Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos. Evenimentul religios al Schimbării la Faţă a Domnului este unul dintre cele 12 praznice împărăteşti menţionate atât în calendarul creştin-ortodox, cât şi în cel romană-catolic sau greco-catolic. Sărbătoarea evocă un moment de seamă, petrecut în ultimul an de viaţă pământeană a Mântuitorului nostru, în ultima sa etapă de propovăduire. Sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului este numită în popor şi Obrejenia, Pobrejenia sau Probojeni. Denumirea Obrejenie provine din cuvântul slavon “obrejenie”, semnificând o transformare, o schimbare. O altă denumire a sărbătorii – Probajanii-, tot de provenienţă slavonă (de la verbul popular „probazi)”,are sensul de a ocărî sau a certa. În schimb, în limba greacă, denumirea sărbătorii Schimbării la Faţă a Domnului este Metamorphosis, cu înţelesul de Transfigurare.

Doar Sfântul Antim Ivireanul este singurul care atribuie acestei sărbători o denumire deosebit de sugestivă: Dumnezeiasca Înfrumuseţare a lui Hristos. Evangheliştii Matei, Marcu şi Luca descriu cu amănunte evenimentele petrecute atunci când misiunea lui Iisus pe pământ se apropia de sfârşit. Aşa cum este descris evenimentul în primele trei Evanghelii, la o săptămână după ce Mântuitorul le-a vestit Apostolilor patimile pe care le va îndura în curând, pentru mântuirea oamenilor, a urcat pe Muntele Tabor însoţit de trei dintre ucenicii Săi-Petru, Iacov şi Ioan. Iisus voia să se roage şi să se reculeagă în linişte. Pe Muntele Tabor, apostolii Mântuitorului s-au convins că Iisus nu este doar un prooroc al lui Dumnezeu, ci Fiul Lui Dumnezeu. La scurt timp, pe când Iisus se ruga Tatălui Ceresc, Apostolii au adormit . Când s-au trezit din somn , ei au avut parte de o privelişte “nemaivăzută”:

Iluminarea Apostolilor

Iisus „s-a Schimbat la faţă înaintea lor, şi a strălucit faţa Lui ca soarele, iar hainele Lui s-au făcut albe ca lumina.

Sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului datează din secolul al IV-lea, iar evenimentul face referire la împărăteasa Elena care a zidit o biserică pe muntele Tabor. Sărbătoarea împărătească a Schimbării la Faţă ne dovedeşte că Hrisos a fost, cu adevărat, fiul lui Dumnezeu.

Tradiţii pentru spor şi sănătate

Tradiţia spune că este bine ca sărbătoarea să fie trăită cu intensitate sporită prin rugăciuni pentru sănătatea şi pentru împlinirile familiei, prin pelerinaje la biserici şi la mănăstiri, care adăpostesc icoane făcătoare de minuni şi moaşte. Oamenii care se roagă în această zi să scape de o patimă (beţie, tutun etc) sigur că se vor vindeca. În ziua praznicului, creştinii nu trebuie să se certe cu nimeni, mai ales cu rudele sau cu prietenii. Cine încalcă tradiţia va avea parte numai de supărări, până la viitoarea sărbătoare de Probejenie. Gospodinele trebuie să întâmpine sărbătoarea cu evlavie şi prin fapte umanitare. De asemenea, femeile nu trebuie să spele rufe şi nici să arunce lături în curtea casei în ziua praznicului, iar curăţenia generală trebuie să se termine în ajunul sărbătorii.  Se spune că în gospodăria celei care încalcă, totuşi, tradiţia şi spală rufe, se vor adăposti mii de insecte.

Tot în acestă zi, tradiţia populară spune că este bine să evităm călătoriile, chiar şi cele pe distanţe scurte, căci s-ar putea să rătăcim drumul spre casă şi să ne mai întoarcem doar odată cu venirea berzelor. În această zi se duc la biserică mere, pere, prune şi mai ales struguri. Recolta aceasta se numeşte „pârga” din struguri. Fructele se duc la biserică pentru a fi „citite”, adică sfinţite , apoi se împart credincioşilor care participă la slujba praznicului. De asemenea, în această zi se împart pachete cu fructe şi cu bucate de post, în memoria rudelor decedate. Sărbătoarea este o zi de hotar între vară şi toamnă.

Pentru munca la câmp, este ultima zi când se mai coseşte fânul. Din data de 6 august, toamna începe să-şi intre în drepturi, încet, încet. De acum, iarba nu mai creşte şi frunzele încep să îngălbenească. Din această zi nu trebuie să ne mai scăldăm în apele repezi de munte, pentru că acestea se răcesc şi, în mod cert, creşte riscul de îmbolnăvire. În această zi se culeg ultimele plante de leac, care vor avea puteri vindecătoare.

Dacă vremea este însorită şi plăcută, vom avea o toamnă îmbelşugată. În schimb, dacă plouă, ne întâmpină o toamnă mohorâtă.