D`ale Războiului. Atacul sinucigaș al cavaleriei!

scris de: prof. Ioan Tuleu

În timpul luptelor din timpul ofensivei germane  asupra , din toamna lui 1941, Stalin a dat ordin în 14 noiembrie lui Jukov să declanșeze două atacuri, unul la sud de Moscova și celălalt în nord, ocolind Volokalamsk. Jukov s-a împotrivit la fel și Rokossovski, dar Stalin nu a ținut cont de argumentele mareșalilor săi. În cursul acestei bătălii, Divizia 44 Cavalerie, proaspăt sosită din Tașkent, a fost distrusă până la ultimul om. Un martor ocular german (prizonier de război) a descris astfel ce s-a întâmplat:

„Nu ne-a venit să credem că inamicul a vrut să ne atace de dincolo de acel câmp lat, care se întindea ca un teren de paradă în fața noastră. Cu săbiile sclipind, călăreții au declanșat atacul, aplecați peste gâturile cailor, dorind să traverseze câmpul iluminat de soare. Primele obuze au explodat în mijlocul lor și curând deasupra lor a început să plutească un nor negru și dens. Fragmente sfârtecate de oameni și cai au zburat în aer. Era greu să le deosebești. În acel iad, caii înnebuniți alergau de colo colo. Puținii supraviețuitori au fost lichidați de artilerie și de mitraliere. Iar după aceea, din pădure, a pornit al doilea atac de cavalerie. Era imposibil de imaginat că după anihilarea primelor escadroane se va repeta imaginea de coșmar. Însă de data aceasta tunurile noastre au fost îndreptate precis asupra țintelor, iar cel de-al doilea val de cavaleriști a fost distrus chiar mai repede decât primul”.