D`ale Războiului! Canibalism

scris de: prof.Ioan Tuleu

Sandu Cernat a fost șef al Biroului subzistență al Diviziei 20 Infanterie. În 20 noiembrie 1942, când a început contraofensiva sovietică, Divizia 20 se apăra la sud de orașul Stalingrad și a căzut în încercuire în 23 noiembrie, împreună cu Armata 6 germană. După o luptă înfiorătoare în încercuire, supraviețuitorii s-au predat în 31 ianuarie 1943 și au fost duși în lagărele de prizonieri din interiorul staului sovietic. Sandu Cernat și camarazii săi au ajuns după o călătorie lungă și groaznică, care a decimat efectivul,  în Lagărul 29 din Kazahstan. Dar suferințele nu se vor opri la poarta lagărului: „Trebuie s-o spun că mulţi dintre prizonieri erau aproape de treapta animalică, datorită foamei şi mizeriei îndurate. Era între prizonieri o adevărată luptă pentru supravieţuire. În lagăr se mânca orice: broaşte, râme, şerpi, arici, urzici, păpădie, susai, ştevie, lobodă, troscot şi altele, binenţeles toate crude. În primele luni de prizonierat, în lagărul de la Krasnoe Armesk, s-a mâncat chiar şi carne de om. Am dedus acest lucru deoarece găseam mulţi morţi cărora le lipseau păr- ţile cărnoase, muşchii membrelor şi fesele.