D`ale războiului! Fierți de vii

scris de: prof. Ioan Tuleu

Atacul aviației anglo-americane asupra orașului german Dresda, din 13/14 februarie 1944, a fost cel mai devastator din întreaga istorie a celui de Al Doilea Război Mondial. Pentru a scăpa de furtuna de foc declanșată în urma bombardamentelor unii civili din oraș s-au refugiat în bazinele de apă existente atunci, numai că acestea s-au dovedit adevărate capcane ale morții.

Un astfel de bazin a existat în piața Altmark. A doua zi, când echipele de salvare și-au croit drum până la piață, jumătate din imensa cantitate de apă se evaporase. Toți cei rămași în marele rezervor muriseră. Un șir macabru de cadavre carbonizate înconjura pereții rezervorului. Erau trupurile celor care nu reușiseră să ajungă la rezervor înainte să ardă de vii sau care fuseseră uciși de gazele toxice. În rezervorul din Seidnitzer Platz, un pătrat cu latura de cincisprezece metri, potențialii supraviețuitori se îngrămădiseră în apă până la buza rezervorului – apa era suficient de mică ca să poți sta în picioare – până când nu a mai putut intra nimeni. A doua zi erau încă acolo, majoritatea înghesuiți ordonat unul lângă celălalt. Toți asfixiați.

În rezervoarele mai mici, apa a devenit atât de fierbinte, încât oamenii au fost literalmente fierți. Margaret Freyer a trecut pe lângă câteva rezervoare a doua zi și a văzut „din grămezile de moloz răsăreau brațe, capete, picioare și cranii sparte. Rezervoarele de apă erau pline cu morți până la vârf. Cei mai mulți arătau de parcă ar fi fost umflați, iar pe corpuri aveau pete galbene și maronii. Oameni ale căror haine încă ardeau”.