D`ale Războiului! Mortul viu din turla bisericii

scris de: prof. Ioan Tuleu

Parașutiștii aliați din diviziile aeropurtate trimise deasupra Normandiei în 6 iunie 1944, cădeau în cele mai neașteptate locuri, în mlaștini, în râuri, în copacii pădurii, în mijlocul dușmanului etc. Mulți au pierit din acest motiv. Iată însă o întâmplare inedită în care un soldat a aterizat în mijlocul unui sat, în cel mai vizibil loc, dar a supraviețuit. S-a întâmplat în orășelul Sainte-Maire-Eglise, în piața căruia locuitorii se adunaseră și priveau fascinați eliberarea care venea din cer. Mii de parașutiști erau lansați în zonele de aterizaj, cei din Divizia 82 la nord vestul orașului, iar cei din Divizia 101 la est și ușor către vest între Saint-Maire-Eglise și plaja Utah. Când și când, datorită distanțării săriturilor, parașutiștii răzleți cădeau în infernul din piața bisericii. Unul sau doi, încărcați cu muniție, grenade și explozibil nimeriră chiar în casa în flăcări. Se auziră câteva urlete, apoi împușcături și explozia muniției care sărea în aer.

În mijlocul acestei grozăvii și zăpăceli generale, soldatul Steele se cramponă cu tenacitate de o viață ce nu mai ținea decât de un fir de păr. Parașuta lui, agățată de turla bisericii, atârna până la streașină. Auzea strigăte și urlete. În piață și pe străzi vedea nemți și americani  trăgând unii în alții. Aproape paralizat de groază, vedea în jur-împrejurul lui sau încrucișându-se deasupra capului, gloanțe trecând ca niște fulgere roșii. Steele încercase să-și taie chingile, dar pumnalul îi căzuse din mână jos, în piață. Își dădu seama că singura lui scăpare era să facă pe mortul. Pe acoperișul bisericii, la câțiva metri de el, mitraliorii nemți trăgeau în tot ce le ieșea în cale, numai asupra lui nu. Atârna în chingi, lăsând atât de bine impresia că este mort, încât locotenentul Willard Young, din Divizia 82, care trecu pe lângă el când focul era mai aprig, își amintește și azi de cadavrul spânzurat de turla bisericii. Steele rămase așa peste două ore , până când fu luat prizonier de nemți. Spaima și durerea cauzată de rana de la picior fuseseră atât de puternice, încât nu-și mai amintește de clopotul care la capul lui bătuse fără încetare. (Cornelius Ryan, p. 125).