D`ale Războiului! Ofițer executat de infirmieră

scris de: prof. Ioan Tuleu

După înfrângerile catastrofale din vara anului 1942, când frontul se apropia de fluviul Volga, amenințând Stalingradul, centru vital pentru Uniunea Sovietică,  Stalin a emis ordinul 227 prin care se se cerea imperativ că nu se mai acceptă „nici un pas înapoi”. Nimeni nu-și putea închipui dacă aceste schimbări vot fi în bine sau în rău. Mark Slavin, care a luptat cu Divizia 45 la Stalingrad își amintește un exemplu sfâșietor, provocat de acest Ordin: „Eram la un punct de trecere peste Volga, ajutând la evacuarea răniților. Era groaznic acolo, eram sub focul inamicului în permanență. Deodată l-am văzut pe tânărul meu comandant, avea capul bandajat și-și croia drum prin șirul  de oameni, fără menajamente față de ceilalți, ca să ajungă primul la barcă. Îmi aduc aminte ce ne predica el pe când eram ucenicii lui. Plesnea de sentimente patriotice, de exemple înălțătoare cu privire la comportamentul în luptă. Ei bine a ajuns în barcă. Acolo l-a întâmpinat o tânără infirmieră, Katia Șustova, o rusoaică obișnuită, cu un cojoc de blană de oaie pe ea, dar pricepută în practica medicală. S-a dus direct la el și i-a ridicat bandajul de la cap; nu se vedea nici o rană. Și-a dus mâna la cismă a scos un pistol și l-a împușcat mortal. Am fost martori cu toții. M-am dus la barcă  și i-am spus Kartiei: ai făcut bine, ticălosul”. (Stalingrad, p. 62)