D`ale Războiului. Tancurile germane contra celor sovietice

La 21 iunie 1941, Germania a atacat Uniunea Sovietică pe un front larg, folosind impresionante unități de blindate care se doreau a fi principala armă ofensivă cu ajutorul cărora să obțină victoria. Și, la început, așa se părea că o să fie, pentru că „panterele” germane au făcut ravagii, cel puțin în primele zile ale războiului, așa cum recunoaștea comandantul rus al Regimentului 59 tancuri, Divizia 29 de tancuri, atunci când povestea despre luptele de la Grodno din zilele de  22-25 iunie 1941.

„La jumătatea drumului până la graniță, ne-am întâlnit cu tancuri și transportoare blindate ale inamicului și din mers am început lupta cu ele. Îmi amintesc deasemenea cum tancurile noastre rapide T-26 se îndreptau în viteză spre tancurile dușmane, cum în față și lateral de treizecișipatru al meu (tancul sovietic T-34 n. n.) au început să ia foc tancurile lor și ale noastre. Ale noastre mai des pentru că blindajul lor era de două ori mai subțire decât al celor nemțești.

Nu am reținut de câte ori ne-au atacat, dar Andrei (mecanicul conductor) a afirmat după aceea că noi am respins peste zece atacuri. Blindajul tancului nostru era acoperit de adâncituri și îndoituri de la proiectilele dușmanului. Am asurzit din cauza exploziilor, din cauza bombelor care cădeau peste noi din cer în intervalele dintre atacuri. Luptă grea ducea în dreapta noastră și celălalt regiment al diviziei noastre, comandat de maiorul Cereapkin. Spre seară am fost nevoiți să ne retragem spre Grodno. În dispozitiv au rămas mașini puține. Tancul meu a fost nimerit de un proiectil dintr-un tun de 105 mm, care i-a afectat mecanismul rotativ și i-a scos tunul din funcțiune. Tancul a luat foc, dar am reușit să-l stingem.

Ni s-a terminat muniția, combustibilul a devenit insuficient. Nu aveam nici un fel de rezerve. Seara am aflat că din ordinul comandamentului armatei trupele părăsesc Grodno”. (Mark Solonin, „Butoiul și cercurile”, Editura Polirom, 212, p. 79)