De mâine pentru creştinii ortodocsi începe Postul Paştelui

Postul Pastelui din 2014 incepe pe data de 3 martie, iar ultima zi a Postului Mare va fi 19 aprilie, Învierea Domnului urmând sa fie prăznuită în 20 aprilie. Postul Paştelui, sau postul care precede Învierea Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată de peste an ale Bisericii Ortodoxe, de aceea este numit şi Postul Mare.

În 2014, Postul Paştelui este prăznuit pe 20 aprilie, după cum s-a stabilit s-a stabilit la primul sinod ecumenic, ţinut în anul 325 la Niceea. Paştele este sărbătoarea Învierii Domnului.

Postul presupune abtinerea totala sau parţială de la anumite alimente si băuturi, în scop religios-moral. Însă doar reţinerea de la anumite mâncăruri si bauturi trebuie insotita si de retinerea de la ganduri, pofte, patimi si fapte rele, adica insotirea postului trupesc cu postul sufletesc. Credinciosul trebuie sa fie pios, smerit, sa ii ajute pe semenii lui si sa uite orice suparari, ura, sa ii ierte pe cei care i-au gresit si sa le ceara iertare celor carora le-a gresit.

Purtatorul de cuvant al Patriarhiei, parintele Constantin Stoica, subliniaza ca postul nu este o “cura de slabire”, ci una a impacarii cu apropiatii, a rugaciunii si faptelor bune, dupa cum spunea si parintele Ilie Cleopa, noteaza realitatea.net.

In 2014, Pastele ortodocsilor va fi in aceeasi zi cu cel al catolicilor, la fel ca in 2010 si 2011.

Tradiţia românească spune că înainte de Postul Pastelui, toate rufele trebuie sa fie spalate, iar vasele trebuie sa fie oparite. Tot in aceasta perioada se spune ca nu este bine sa se faca nunti. In a cincea saptamana de post, incep Deniile, data la care incepe curatenia de primavara.

În Postul Mare se posteste astfel: în primele două zile din prima săptămână a postului Pastelui (luni si marti) se recomandă, pentru cei ce pot sa tina, post complet sau post negru, iar pentru cei mai slabi ajunare pana spre seara, cand se poate manca putina paine si bea apa. La fel se va posti si in primele trei zile (luni, marti si miercuri) si ultimele doua zile (vinerea si sambata) din Saptamana Patimilor, sau Saptamana Mare, cum le mai este cunoscuta credinciosilor.

Miercurea se ajuneaza pana seara cand se mananca paine si legume fierte fara untdelemn. In tot restul postului, in primele cinci zile din saptamana (luni-vineri inclusiv), se mananca uscat o singura data pe zi, seara, iar sambata si duminica, de doua ori pe zi, legume fierte cu untdelemn si putin vin. Se dezleaga, de asemenea, la vin si untdelemn de sarbatorile “Aflarea capului Sfantului Ioan Botezatorul” (24 februarie), “Sfintii 40 de mucenici” (9 martie), “Joia Canonului celui mare”, inainte si dupa serbarea “Buneivestiri” (24 si 26 martie), precum si in ziua Sfantului Gheorghe (23 aprilie), iar dupa unii si in Joia Patimilor. Dezlegare la peste este in ziua praznicului Buneivestiri (25 martie) si in Duminica Floriilor. Cand insa Bunavestire cade in primele patru zile din Saptamana Patimilor, se dezleaga numai la untdelemn si vin, iar cand cade in vinerea sau sambata acestei saptamani, se dezleaga numai la vin.

Postul Mare aduce aminte de postul de 40 de zile tinut de Mantuitor inainte de inceperea activitatii sale mesianice.

Postul Pastilor este tinut si in Biserica Romano-Catolica, la care are tot durata de 40 de zile, insa nu incepe luni, ca la ortodocsi, ci in miercurea numita a Cenusii, pentru ca in aceasta zi se practica presararea cenusii pe crestetul capului (rest din ceremonialul penitentei publice din vechime, mostenit de la evrei). Catolicii dezleaga postul in duminicile Paresimilor, cand mananca “de dulce”.