Educaţia la timpul Prezent

În educaţie, comportamentul-oriunde în lume-depinde de influenţele din familie, şcoală şi societate. Calitatea educaţiei diferă în funcţie de atitudinea oficială şi particulară a celor trei responsabili de conduita oamenilor.

Esenţial, este RESPECTUL – învăţat în familie, cu precădere de către mamă, care este primul învăţător, primul medic şi primul preot ce îl învaţă pe copil alfabetul comportamentului frumos, corect şi bun.

În şcoală, responsabilitatea educaţiei creşte prin formarea deprinderilor de cunoaştere şi respectare a valorilor, în care rolul esenţial îi revine educatorului cu vocaţie.

Fiecare generaţie tânără doreşte să aducă ceva nou, dar, uneori, elimină din motive subiective, valorile trecutului, pentru a impune, cu orice preţ, noi forme de comportament.

În orice domeniu de activitate al vieţii, există acumulate de-a lungul timpului realizări cu valoare de model, la care, se cuvine să adăugăm noile creaţii care să îmbogăţească comportamentul spiritual şi intelectual. De ce să eliminăm din cunoaştere, creaţii ale căror valoare educativă este permanentă?

Oare cum ar fi, dacă o vreme, Soarele ar lipsi de pe cer?!

Dacă am respecta armonia din Univers – şi în educaţie – , cu un minim de principii morale, pe un fond optimist şi am cultiva, în loc de frică, ură şi dușmănie, încrederea, dragostea şi respectul faţă de omul de lângă noi, vom realiza o Educaţie Pozitivă de care avem nevoie atât în familie, în şcoală şi în societate pentru a ne merita aprecierea că OMUL ESTE COROANA CREAŢIEI DIVINE.

Nu este rău că televiziunea face educaţie prin exemple negative, dar este nevoie, ca – măcar în aceeaşi măsură – să promoveze şi adevăratele valori morale şi intelectuale care pot influenţa în bine comportamentul cotidian.

Prof. Vasile Man