Gheorghe Dema a plecat dintre noi

scris de: Tiberiu Ţiganu

De curând, gimnastica arădeană a rămas mai săracă cu un maestru emerit al sportului, el GHEORGHE DEMA (Dema bacsi), a plecat pe drumurile mai puţin prăfuite ale neîntoarcerii, dar, de fapt, ale neuitării.

Acest drum, această autostradă a vieţii, a cărei lungime nu se măsoară în kilometri ci în ani, 90 de ani de fapte dar şi de uimire în lumea gimnasticii de performanţă.

Dema bacsi a plecat tăcut, poate protejat de explozia molcomă a mugurilor cireşilor care îşi vor programa şi canaliza o mică parte din lacrimile pentru această trecere.

Dar hai să lăsăm melancoliile, bocetele, incantaţiile, pentru o altă vreme. Dema bacsi, pedagogul, ne-ar expedia repede în tărâmul corecţiilor corporale de tip flotări, genoflexiuni, căţărări pe frânghie. Ne-ar aplica „efectul şi metoda DEMA”.

Acest efect, de fapt, a fost pentru sutele de copii care i-au trecut prin mână „un poem pedagogic” aplicat de maestru într-o continuitate furibundă. Dar, o Doamne, oare cine a fost acest adulat maestru, trecut puţin în ţara umbrelor?

Dema bacsi s-a născut în anul 1923 în Arad, cu un basic instinct caracteristic puericulturii.

Debutul în acest sport a fost în anul 1934 în cadrul Asociaţiei Sportive a Ucenicilor de Vagoane Arad, avându-i ca antrenori pe Valer Barbură şi Nicolae Vlaicov. După norii trecători ai celui de al doilea război mondial, antrenorul Barbură (astăzi uitat de presa sportivă arădeană), revenit de pe front, a trecut la reorganizarea secţiei de gimnastică de la Clubul AMEFA, unde i-a înregimentat pe Mihai Botez, Mihai Bereș, Nicolae Vlaicov, Mihai Halsdorfer, Gheorghe Dema şi mulţi alţii.

Ne-ar trebui un spaţiu impresionant într-un volum prin care să ilustrăm performaţele atinse de echipa şi sportivii acesteia pe plan naţional şi internaţional. Acum amintim că rămas în istoria gimnasticii arădene un record neatins încă de nicio secţie de gimnastică din ţară: echipa arădeană l-a reușit la Campionatele Naţionale din anul 1947, de la Sibiu. AMEFA a câştigat atunci titlul pe echipe la 128 de puncte faţă de cea de a doua clasată! Un rol deosebit în dobândirea acestui titlu l-au avut Dema și Botez, care au câştigat locurile I şi II la toate aparatele!

Demne de reamintit sunt titlurile şi medaliile obţinute de maestrul Dema cu prilejul Festivalurilor Mondiale ale Tineretului de la Moscova, Budapesta, Varsovia şi Bucureşti.

În 1958, Dema bacsi se retrage din activitatea de performanță şi s-a dedicat antrenoratului până aproape la asfinţitul vieţii. Drintre sute de copii, a reuşit să selecţionenze şi să-i îndrume spre gimnastica de performanţă pe sportivi remarcabil ca și Drumuş Tiberiu, Cernuşca Cezar, Oneşan Nicolae, Tomescu Gheorghe şi mulți alții. A fost mentor și pentru fete – Stela Perin și Aneta Hofman au participat la ediţiile Jocurilor Olimpice de la Helsinki şi Melbourne, iar lista poate continua cu Rodica Sabău-Văduva, Elena Cserveny–Szomoru, Maria Hanţ-Păcurar şi atâtea alte gimnaste de valoare.

Brusca lui plecare în grădinile cele de dincolo de vis nu este o simplă întâmplare, ci un motiv bine stabilit cu colegii lui de echipă – Mişa Botez, M. Halsdorfer, M, Bereș, V. Barbură, N. Vlaicov, A. Shoneker, Ghe. Kelemen, L. Szomoru…

DEMA bacsi, tu ai plecat puţin, ca să rămâi veşnic în inimile noastre!