Începe Postul Paştelui

De astazi, crestinii intra in Postul Pastelui. Lasata secului de branza, care a avut loc ieri, a precedat intrarea in perioada marelui post de dinaintea Sfintelor Pasti. In calendarul ortodox, Postul Mare incepe pe 6 martie si se incheie la 22 aprilie. Invierea Domnului va fi sarbatorita de ortodocsi la 23 aprilie. Pentru credinciosii catolici, postul Pastelui a inceput pe 1 martie, de Martisor, cu Miercurea Cenusii (Dies Ceneris) Anul acesta, in ritul latin, Pastele va fi sarbatorit pe 16 aprilie.

Locuitorii din mediul rural pastreaza si azi, cu mare rigoare, datinile legate de perioada postului cel lung, de 40 de zile. La pranz participa doar familia iar, dupa-amiaza, cei casatoriti se duc in vizita la nasii de cununie. Finii duc nasilor bucate alese din care nu lipsesc vinul, gaina fripta si dulciurile – in special placintele cu mere, branza sau dovleac. Dupa Lasata secului, orice bun crestin trebuie sa respecte trei principii: nepomenirea raului, postul si milostenia Duminicile care vor urma reprezinta etape ilustrand, simbolic, prin pilde, momente ale ultimei parti din viata pamanteasca a Mantuitorului. Dupa lunga perioada dintre Craciun si Paste, numita si Dulcele Craciunului, fara interdictii alimentare si libera pentru orice distractii, omul trebuie acum sa se gandeasca la curatirea trupului, pentru a da aripi sufletului. In calendarul bisericesc, Lasata Secului are doua etape care conduc treptat catre post: Duminica Lasatului sec de carne (26 februarie) si Duminica Lasatului sec de branza (5 martie). Prima este numita si Duminica Infricosatei Judecati, cand li se aminteste crestinilor sa nu pacatuiasca, intrucat va veni candva si ceasul Judecatii de apoi. Saptamana dintre ele, pregatitoare pentru post, poarta numele de Saptamana Branzei sau Saptamana Alba, cand se mananca lactate si oua. Pestele va mai putea face parte din meniul ortodocsilor in zilele de dezlegare, pe 25 martie, de Buna Vestire, si pe 16 aprilie, in Duminica Floriilor. Fiecare sambata din Postul Sfintelor Pasti este dedicata pomenirii mortilor. In satele romanesti, Lasata Secului era punctul central al unei perioade de doua saptamani, din care prima era incarcata de ritualuri caracteristice sfarsitului iernii (Saptamana Nebunilor), iar cealalta saptamana praznuia inceputul de an agrar si venirea primaverii (Saptamana Caii lui Santoader).