Obiectivele politicii de dialog social, strategia de acţiuni

Alexandra Braica, secretar de stat pentru dialog social a susţinut astăzi o conferinţă de presă, principalul subiect fiind obiectivele politicii de dialog social şi strategia de acţiuni ale acesteia.

-         ameliorarea cadrului legislativ, cu respectarea normelor europene şi internaţionale;

-         consolidarea dialogului social tripartit şi a parteneriatului social;

-         eficientizarea dialogului social şi implicarea accentuată a partenerilor sociali în guvernanţă;

-         intensificarea colaborării cu Consiliul Economic şi Social şi susţinerea dialogului civic în cadrul CES prin implicarea organizaţiilor societăţii civile;

-         susţinerea şi promovarea dialogului autonom (sindicate-patronate) şi a negocierilor colective;

-         susţinerea şi promovarea soluţionării amiabile a conflictelor colective de muncă;

-         promovarea culturii dialogului social.

Strategii de acţiune pe termen scurt şi mediu:

-         adoptarea Legii Consiliului Economic şi Social, pentru cooptarea organizaţiilor societăţii civile în dialogul civic şi pentru eficientizarea dialogului CES – instituţii;

Legea privind organizarea şi funcţionarea Consiliului economic şi social a fost adoptată de Guvern în data de 27 martie a.c., fiind transmisă către Parlament conform procesului legislativ, în prezent aflându-se în dezbatere în plenul Senatului.

-         modificarea Legii nr. 62/2011 privind dialogul social, pentru eliminarea deficienţelor în aplicare, astfel încât de libertatea de asociere sindicală şi dreptul la negociere colectivă să beneficieze cât mai multe categorii de lucrători, iar negocierea colectivă să devină un instrument eficient de reglementare a relaţiilor de muncă;

Legea nr.62/2011 privind dialogul social, urmează a fi modificată, în prezent la nivelul ministrului delegat pentru dialog social s-au purtat consultări cu patronatele şi sindicatele pe această temă.

-         constituirea comisiilor tripartite de dialog social la nivel regional;

-         impulsionarea activităţii comisiilor de dialog tripartit la nivel local;

-         diseminarea rezultatelor dialogului social şi a bunelor practici de cooperare şi negociere colectivă;

-         organizarea unor cursuri de formare de mediatori pentru conflicte colective de muncă, cu sprijinul Biroului Internaţional al Muncii şi promovarea soluţionării conflictelor colective prin mediere;

-         organizarea unor seminarii/întâlniri de instruire şi consiliere a personalului responsabil cu dialogul social din autorităţile publice şi a reprezentanţilor partenerilor sociali cu privire la problematica dialogului social şi a bunelor practici de cooperare şi negociere colectivă.

AGENDA GUVERNULUI PE TEMA DIALOGULUI SOCIAL:

1. I.          Guvernul continuă să ia măsuri pentru a proteja consumatorii vulnerabili

§  Guvernul ia în continuare măsuri pentru limitarea efectelor negative ale liberalizării pieţei de energie.

§  Companiile de gaze vor fi nevoite să platească o taxă pentru venitul suplimentar realizat ca urmare a liberalizării preţurilor. Din aceşti bani o parte vor fi daţi către familiile cu venituri mici, consumatori vulnerabili.

§  Guvernul, în urma unei analize făcute împreună cu experţii Băncii Mondiale, a hotărât majorarea alocaţiei de sprijin familial începând cu 1 iulie, iar de la 1 ianuarie majorarea alocaţiei pentru întreţinere.

§  Aceste măsuri vor ajuta 444 000 de familii.

§  USL demonstrează că este alături de cei care au nevoie. Noi nu suntem ca cei de la PDL, care în loc să ajute categoriile sociale aflate în necesitate, le împovărau mai tare. Noi nu mărim taxele pentru populaţie, ci preferăm să taxăm veniturile suplimentare realizate de companii.

 (OUG pentru modificarea L.nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare şi a Legii nr.277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, republicată)

1. II.                 OUG 36/30.04.2013 privind aplicarea în perioada 2013 -2018 a unor măsuri de protecţie socială de care beneficiază persoanele disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza unui plan de disponibilizare

Având în vedere angajamentele asumate de România prin acordurile de înţelegere cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană din anul 2011 – 2012, acte prin care Guvernul României s-a obligat să rezolve deficienţele constatate la unele întreprinderi de stat prin măsuri care să conducă la restructurarea economico-financiară a acestora şi la eliminarea pierderilor şi eficientizarea pe termen lung a activităţii, întrucât reducerea arieratelor către bugetul general consolidat este unul din obiectivele convenite prin Scrisoarea de intenţie şi Memorandumul tehnic de înţelegere din Aranjamentul stand-by de tip preventiv dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată,

S-a adoptat în Sedința de Guvern din 30.04.a.c. ordonanţa de urgenţă a căror prevederi  reglementează măsurile de protecţie socială de care beneficiază persoanele disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza unui plan de disponibilizare, din cadrul unor societăţi naţionale, regii autonome, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, institute naţionale de cercetare-dezvoltare, precum şi al societăţilor comerciale şi regiilor autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale, (denumite operatori economici).

Persoanele concediate în condiţiile acestei ordonanţe de urgenţă beneficiază de următoarele drepturi:

a) indemnizaţie de şomaj, stabilită potrivit reglementărilor legale în vigoare;

b) venit lunar de completare;

c) plăţi compensatorii acordate de către operatorii economici din bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora, în conformitate cu prevederile contractelor colective sau individuale de muncă aplicabile, respectiv încheiate la nivelul fiecărui operator economic.

Venitul lunar de completare prevazut se stabileşte odată cu indemnizaţia de şomaj şi este egal cu diferenţa dintre câştigul salarial individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât câştigul salarial mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, comunicat de Institutul Naţional de Statistică, şi nivelul indemnizaţiei de şomaj. Acesta se acordă lunar pe perioade stabilite diferenţiat, în funcţie de vechimea în muncă a persoanelor concediate în condiţiile acestei  ordonanţe de urgenţă, după cum urmează:

a) 12 luni, pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 3 ani şi până la 10 ani;

b) 20 de luni, pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 10 ani şi până la 15 ani;

c) 22 de luni, pentru salariaţii care au o vechime în muncă cuprinsă între 15 ani şi până la 25 de ani;

d) 24 de luni, pentru salariaţii care au o vechime în muncă de cel puţin 25 de ani.

După încetarea plăţii indemnizaţiei de şomaj, în condiţiile Legii nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele concediate în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă beneficiază, până la încheierea perioadei prevăzute mai sus, de un venit lunar de completare egal cu diferenţa dintre câştigul salarial individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât câştigul salarial mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, comunicat de Institutul Naţional de Statistică, şi nivelul indemnizaţiei de şomaj la data încetării plăţii indemnizaţiei de şomaj.

1. III.              HG privind acordarea de ajutoare de minimis pentru investiţiile realizate de întreprinderile mici şi mijlocii

Ajutorul de minimis se acordă IMM-urilor, prin alocări de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Finanţelor Publice-Acţini generale, sub forma de sume nerambursabile, în procent de 100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aprobate spre finanţare, în limita echivalentului în lei a valorii maxime de 200.000 euro în cazul întreprinderilor care desfăşoară activitate în domeniul transportului rutier, pe o perioadă de 3 ani fiscali consecutivi

1. IV.             L. privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior

În UE tinerii numără aproape 100 de milioane – adică o cincime din populaţia totală a Uniunii Europene. Aceştia se confruntă cu o serie de provocări (agravate de actuala criză economică) legate de calitatea sistemelor de educaţie şi formare profesională precum şi de ansamblul factorilor de natură economică şi socială care influenţează accesul la piaţa forţei de muncă. La nivel European, rata şomajului în rândul tinerilor (cu vârsta între 15 şi 24 de ani) a cunoscut o creştere impresionantă situându-se la 21%. Începând din anul 2008, numărul total al şomerilor tineri a crescut cu un milion. În prezent, în UE-27 există peste cinci milioane de tineri sub 25 de ani care nu pot găsi un loc de muncă.

În conformitate cu angajamentele stipulate în Programul de Guvernare 2012 - Capitolul 14. Muncă, Familie şi Protecţie Socială, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi-a asumat responsabilitatea promovării legii „internship-ului”. Deşi legislaţia românească nu prevede conceptul de „internship” totuşi, la elaborarea proiectului de lege s-a avut în vedere corelarea acestuia cu prevederile Codului Muncii, republicat, art. 31, alin. 5 şi alin. 6, referitoare la stagiu „Modalitatea de efectuare a stagiului se reglementează prin lege specială”.

Angajatorii care încheie un contract de stagiu în condiţiile prezentei legi, pot primi lunar, la cerere, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, pe perioada derulării contractului de stagiu, pentru acel stagiar, o sumă egală cu 50% din valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă în vigoare, prevăzut de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.