Opinii de pensionar. Bani fără frontiere (editorial)

La întâlnirea dintre Monica Macovei şi jurnaliştii arădeni i-am adus aminte vajnicului luptător cu corupţia din România, atunci când a venit vorba de „Afacerea Microsoft” că, din câte ştiu, compania în discuţie este americană. Prin urmare corupătorul vine din societatea pe care o idealizăm, dând-o  exemplu de cinste şi corectitudine, uitând că odată cu lucrurile bune am importat de la ea şi marea corupţie, înşelăciunea la nivel înalt, profitul cu orice preţ etc.

Dar iată că „Afacerea Microsoft” nu a rămas singurul exemplu de mare corupţie, cu sume ce ajung la zeci de milioane de euro, ci „Afacerea EADS” ar putea chiar să o întreacă. De data aceasta implicaţi nu sunt americanii ci germanii, daţi nouă exemplu suprem de cinste. Şi nu sunt implicate nişte nişte persoane necunoscute ci între acuzaţi sunt chiar persoane la nivel foarte înalt, între care fostul cancelar, Gerhard Schroder. Şi cum să nu fie tentaţi „bieţii” români cu funcţii înalte la vederea euroilor care îi puteau propulsa dintr-o dată în cercurile înalte ale puterii banilor. Pentru că banii sunt fără frontiere, ei trec graniţele fără viză, dându-ţi acces la toate fericirile lumii.

Să nu uităm însă cum occidentalii au făcut presiuni foarte mari pentru ca românii să adopte legile de restituire „in integrum” a marilor averi, inclusiv pădurile, pentru că beneficiarii erau chiar cetăţeni din statele lor, şi astfel s-a ajuns la situaţii incredibile, în care cererile de restituire să depăşească ceea ce ar fi fost cândva în proprietatea reclamanţilor, iar românii au intrat cu entuziasm aducător de profit în acest joc.

Şi apoi privatizările nu s-au făcut la insistenţele organismelor occidentale, care au folosit inclusiv şantajul, pentru ca în cele din urmă mari firme româneşti profitabile să intre în portofoliul companiilor transnaţionale, creîndu-ne apoi mari dependenţe ? Nu se va şti niciodată cât a pierdut statul român şi noi toţi din aceste „afaceri” extrem de păguboase, care ne-au dus în situaţia de a cerşi de la bănci străine pentru ca înfeudarea să fie completă.

S-ar putea ca justiţia din România să facă, cel puţin parţial, dreptate în cazul celor două afaceri pomenite,  dar aşteptăm cu interes ce se va petrece în această privinţă şi peste ocean şi aici aproape de noi, în Germania, fratele mai mare din Uniunea Europeană !

scris de: prof. Ioan Tuleu