(P) Din trecutul necunoscut al președintelui Klaus Iohannis

Din postura de președinte al României în spațiul public apar adesea fotografii oficiale cu președintele Klaus Iohannis. Însă dincolo de imaginea de șef de stat, care participă la întâlniri oficiale, Klaus Iohannis ”dezvăluie” pe site-ul de campanie câteva momente inedite din trecutul său.

”Membru al unei vechi familii de sași transilvăneni, Klaus Iohannis s-a născut pe 13 iunie 1959, la Sibiu. Este căsătorit din 1989 cu Carmen Iohannis, profesoară de limba engleză la un liceu de prestigiu din Sibiu. Klaus Iohannis a urmat școala germană din Sibiu, Liceul „Samuel von Brukenthal” din același oraș, iar în 1978 a fost admis la Facultatea de Fizică a Universităţii „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca. În anul 1983, a început să profeseze ca dascăl la mai multe școli din împrejurimile Sibiului, iar cinci ani mai târziu preda fizica, alături de foștii săi dascăli, la liceul pe care îl absolvise”, este descrierea de site-ul https://iohannis.ro/.

Dincolo de activitățile sale didactice, Klaus Iohannis s-a implicat activ și în viața comunității din care a făcut parte.

”Și-a început cariera politică în anul 1990, când a devenit membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), pe care l-a condus, ulterior, mai bine de un deceniu. La finalul anilor ’90, după 15 ani de profesorat, Klaus Iohannis ajunge în conducerea învăţământului judeţean din Sibiu, etapă extrem de importantă pentru conturarea profilului său public. În anul 2000 a fost desemnat candidat din partea FDGR la alegerile pentru Primăria Sibiului, pe care le-a câștigat cu peste 70% din voturi. Klaus Iohannis a continuat să reprezinte prima opţiune a sibienilor la toate alegerile care au urmat, câștigând, cu scoruri impresionante, patru mandate de primar”.

Klaus Iohannis:  „Dragi români, sunteţi niște eroi!”

În februarie 2013, după ce a dovedit, din calitatea de primar al Sibiului, că este un bun manager a decis să se înscrie în Partidul Naţional Liberal (PNL), fiind ales la scurt timp Prim-vicepreședinte. Un an mai târziu a fost votat Președinte al PNL de Congresul formaţiunii liberale și desemnat candidat pentru funcţia de Președinte al României. Pe 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a fost ales Președintele României cu 54,43% din voturi.

În calitate de Președinte al României, Klaus Iohannis și-a propus să facă din România o ţară în care fiecare cetăţean să se simtă ca acasă, o casă pe care să o iubească și de care să fie mândru! În viziunea sa, România trebuie să devină puternică, să fie un stat care are grijă de cetăţenii săi, prin mijloace legale și diplomatice, oriunde s-ar afla ei, o ţară care își apără valorile, interesele, simbolurile, dar și bunurile naţionale și resursele naturale. O ţară care știe să-și protejeze patrimoniul, domeniile de excelenţă, care pune prioritate pe educaţie și sănătate, și un stat care contribuie, alături de partenerii săi, la menţinerea securităţii colective și la promovarea democraţiei și libertăţii!

Președintele Klaus Iohannis candidează pentru un nou mandat, cu susținerea Partidului Național Liberal.

”Suntem o națiune care vrem justiție dreaptă, vrem Parlament și Guvern performante. Politicienii trebuie să lucreze pentru oameni, orice altceva este greșit. Pentru asta lupt eu! Asta îmi doresc eu pentru România”! președintele Klaus Iohannis

Președintele Klaus Iohannis a participat luni, 30 septembrie, la ceremonia de deschidere a anului universitar 2019-2020, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB). Evenimentul, care a avut loc în Aula Magna, marchează un secol de la constituirea UBB ca universitate românească și consfințește excelența academică și de cercetare a instituției de învățământ superior clujene. Tot atunci a decorat toate cele șase universități de stat clujene, cu prilejul aniversării a 100 de ani de învățământ românesc la Cluj.

Ce este „România educată”

„România Educată” este proiectul Președintelui Klaus Iohannis care își propune să transforme educația din România prin dezvoltarea unei culturi a succesului bazat pe performanță, muncă, talent, onestitate și integritate.

Încă din decembrie 2018, Președintele a lansat în dezbatere publică rezultatele Proiectului România Educată și de atunci au fost colectate mai multe feedback-uri din societate. Vizita la Cluj Napoca, la deschiderea anului universitar, este cu siguranță un bun prilej pentru a readuce în atenția opiniei publice.

Cu ce diferă „România educată” de alte propuneri de reformă

„România educată” nu dorește să fie o reformă punctuală introdusă de la început ca proiect de lege, ci o viziune și strategie rezultată din consultarea actorilor importanți din societate. Proiectul a permis contribuția publicului larg și a ținut cont de contextul social și economic național și global.

Această abordare trebuie consolidată cu un efort de creare a consensului pentru a preveni o revenire la situațiile anterioare în care diverse reforme importante din domeniu au fost diluate printr-o multitudine de modificări legislative haotice apărute în Parlament.

Ce își propune „România educată” pentru învățământul superior

Universitățile din Europa, inclusiv cele românești, sunt din ce în ce mai influențate de globalizare și de europenizare. De altfel, Președintele Klaus Iohannis a sprijinit, în Consiliul European, propuneri de integrare a învățământului superior precum crearea de universități europene sau creșterea numărului de mobilități pentru studenți și cadre didactice.

Aceste măsuri vor oferi noi oportunități universităților românești, mai ales în condițiile în care situația actuală din învățământul superior este una îngrijorătoare. De exemplu, doar 24,6% din tinerii de 30-34 de ani au finalizat studii universitare, plasând România pe ultimul loc din Uniunea Europeană. Finanțarea alocată pentru cercetare ne plasează detașat pe ultimul loc din Uniune.

Proiectul „România Educată” vine cu o serie de propuneri de reformă atât în cadrul învățământului superior cât și a celui preuniversitar, în care sunt formați viitorii studenți. De exemplu, își propune să creeze rute de acces speciale pentru tinerii din educația profesională care excelează. Aceștia ar trebui să poată ajunge ușor în învățământul superior tehnic, aspect important în condițiile utilizării tot mai pronunțate a tehnologiei în industrie.

În cadrul universităților, se dorește o mai bună formare a cadrelor didactice, eliminarea plagiatului și creșterea generală a calității actului educațional. Contactul cu alte universități europene este esențial, iar la orizontul anului 2030, Președintele dorește ca 20% din studenții de licență și master și 90% din cei de la doctorat să aibă măcar un stagiu de mobilitate în afara granițelor.

Care va fi rolul universităților în dezvoltarea României

Dezvoltarea tehnologică, inteligența artificială și competiția globală vor obliga România să aibă o forță de muncă din ce în ce mai educată pentru a rămâne competitivă economic. Astfel, rolul universităților în dezvoltarea țării noastre va deveni din ce în ce mai important.

Pentru a garanta că ceea ce se predă este relevant, „România educată” propune dezvoltarea de mecanisme de anticipare a competențelor necesare absolvenților, dar și a unui sistem permanent și funcțional de monitorizare a inserției profesionale a absolvenților. Aceste măsuri au ca obiectiv o mai bună corelație a finanțării diverselor domenii de studiu cu nevoile reale ale țării dar și o mai bună informare a viitorilor studenți legată de șansele reale de angajare de după absolvire.

Totodată, „România educată” propune măsuri – atât în educația preuniversitară cât și cea universitară – de creștere a echității și a participării la educația universitară. Deși există o percepție că accesul la facultate se face prea ușor, acesta este dat de calitatea slabă a educației în general, nu de numărul celor care finalizează studiile universitare.

Nu în ultimul rând, propunând creșterea finanțării pentru cercetare și facilitarea cooperării internaționale, „România educată” dorește să transforme România într-o țară care creează și produce valoare adăugată

Toate aceste seturi de măsuri sunt necesare și urgente. Fără ele, România nu va avea o forță de muncă suficient calificată pentru a face față exigențelor unei economii moderne și se confruntă cu riscul unei subdezvoltări permanente. Președintele Klaus Iohannis dorește ca în al doilea mandat să construiască consensul necesar pentru a relansa educația universitară între jaloanele trasate de proiectul „România educată”.