Raportului sondajului privind Practicile culturale ale arădenilor, realizat la nivelul municipiului Arad în luna mai 2015.

Prezentul sondaj privind practicile culturale în municipiul Arad a fost coordonat de prof. univ. dr. Adrian Hatos sub egida Asociației Film ETC. (coordonator proiect: Oana Radu) și a fost realizat la comanda Centrului Municipal de Cultură Arad în cadrul procesului de elaborare a strategiei culturale a orașului Arad. Alături de cartografierea resurselor culturale arădene, demarată în anul 2013, sperăm că acest sondaj va fi nu doar un fundamentîn elaborarea politicilor culturale locale, ci și un instrument de planificare strategică pentru organizațiile culturale din Arad.

Sondajul și-a propus, în primul rând, să evalueze preferințele și practicile de consum și participare culturală într-un sens larg, care să includă atât o frecventare a evenimentelor strict artistice, cât și practici de consum media, divertisment, hobby-uri, interacțiune urbană etc., pe de o parte, și practicile indoor și cele în spațiul public, pe de altă parte. Pe baza acestor informații, raportul propune o clasificare a arădenilor după spațiile și evenimentele preferate și am încercat să identificăm câteva direcții cu potențial de dezvoltare. Fără să includă o listă extensivă, sondajul și-a propus, de asemenea, evaluarea participării la evenimentele culturale arădene din anul anterior și notorietatea și frecventarea instituțiilor și spațiilor culturale din Arad.

Sondajul a evaluat, de asemenea, modul în care arădenii percep oferta culturală a orașului, dar și orașul în sine, și care sunt așteptările și recomandările făcute atât organizatorilor de evenimente culturale, cât și autorităților locale. Nu în ultimul rând, acesta și-a propus să cuantificeși atitudinea arădenilor față de dezideratul de a deveni Capitală europeană a culturii în 2021.

Sondajul a fost realizat în luna mai 2015 pe baza unui eșantion aleatoriu stratificat multistadial de 569 subiecți, pentru care marja de eroare de așteptat este de 4-5%.

Cele mai importante rezultate ale sondajului pot fi sintetizate astfel:

• Majoritatea absolută a arădenilor preferă să își petreacă timpul liber acasă.
• Jumătate din timpul liber arădenii îl alocării vizionării programelor de televiziune, iar un sfert navigării pe internet. Tinerii și persoanele educate preferă internetul.
• Toate practicile culturale ale arădenilor sunt puternic influențate de caracteristicile socio-demografice, de nivelul de instrucție și de vârsta, obiceiurile de consum cultural fiind puternic polarizate din această perspectivă.
• Corelația dintre domiciliu și participarea la activități culturale este explicată mai mult de caracteristicile socio-demografice ale populației diferitelor cartiere decât de distanța față de locul de derulare a evenimentului.
• Cel puțin jumătate dintre subiecți nu practică nici un hobby cu semnificație culturală. Cele mai frecvent practicate sunt lucrul manual, pictura, dansul.
• 30% din arădeni au încercat măcar o dată să realizeze o creație culturală. Cele mai frecvente sunt poezia, pictura și fotografia artistică.
• 21% din arădeni colecționează ceva.
• Activitățile de timp liber cele mai dezirabile sunt cele outdoor (excursii, plimbări etc.) iar dintre cele culturale cele mai dezirabile sunt vizionarea filmelor și audițiile muzicale.
• Strict în Arad, în timpul liber, cei mai mulți arădeni merg la shopping în hipermaketuri și la mall-uri (aproximativ 75%), iar aproximativ o treime se distrează la cinematograf și ștrand.
• Se înregistrează o puternică prezență a echipamentelor TIC și a celor electronice de comunicare, redare și stocare. Peste o treime din gospodării au în dotare tabletă.
• Cel mai vizionat post local este West TV Regional. Cele mai populare programe de televiziune sunt știrile și filmele.
• Muzica populară și cea pop au cei mai mulți aderenți. Persoanele în vârstă și cele mai puțin educate ascultă strict muzică populară sau religioasă, în timp ce tinerii și cei mai educați au un consum mai diversificat.
• Ponderea celor care au citit cel puțin o carte în ultimul an este de 50%. Jumătate din lecturile arădenilor sunt din volume de beletristică.
• 13% dintre arădeni sunt membri ai unei asociații voluntare, procent similar celei înregistrate în România la nivel urban.
• Participarea la evenimente culturale arădene specifice artei înalte sau moderne este limitată la aproximativ un sfert din populația adultă a orașului (28%) care se împarte în mod egal în „omnivori” – care participă la orice eveniment și „moderni” pentru care participarea este mai degrabă un pretext pentru socializare și divertisment. Acest grup de participanți se recrutează preponderent dintre tinerii cu studii superioare.
• Potențial de creștere deosebit am identificat pentru lecțiile de dans, canto și pictură, frecventarea muzeelor, spectacole de operă și operetă și cercuri de lectură.
• 74% din arădeni au participat la cel puțin un eveniment cultural organizat în Arad în anul anterior sondajului. Topul este dominat de festivalurile populare (Zilele Aradului, Festivalul Vinului și Octoberbier) care atrag cea mai mare audiență. Publicul evenimentelor strict culturale este de maximum 14% din populația adultă a orașului.  În mod obișnuit, un arădean participă pe an la 2 evenimente, cel mai probabil două festivități populare.
• Dintre instituțiile de cultură din Arad, cele mai frecventate sunt Teatrul și Filarmonica. Un arădean obișnuit vizitează anual 2 instituții cu profil cultural din oraș. Mult mai probabil ajunge, totuși, un arădean, la un mall, la ștrand, în centru sau pe Lunca Mureșului.
• Cele mai vizitate obiective cultural-istorice din județul Arad sunt: rezervațiile naturale, mănăstirile, cetățile (de la Șoimoș, Șiria, Misici) și muzeul memorial „Ioan Slavici”.
• În timp ce adulții și vârstnicii se informează despre evenimente culturale de la prieteni, din afișele stradale, din presa tipărită și de la televizor, tinerii urmăresc mai ales presa online, anunțurile de pe rețelele sociale și afișajul stradal.
• Preferințele privind modalitățile de organizare a evenimentelor culturale variază în funcție de categoriile socio-demografice. Tinerii cu studii superioare preferă mai mult decât celelalte categorii evenimentele amuzante, interactive, organizate de privați la ore târzii.
• Amabilitatea organizatorilor pare a fi o problemă pentru toate categoriile de public și o direcție de acțiune prioritară a organizatorilor de evenimente.
• Cele mai pregnante calități ale orașului conform evaluărilor publicului sunt: arhitectura interesantă, frumusețea, istoria interesantă și ospitalitatea față de turiști.
• Populația Aradului consideră că autoritățile trebuie să facă mai mult pentru a susține activitățile culturale din oraș, dorindu-se mai multe activități culturale de acest tip în oraș și o mai bună îngrijire a clădirilor cu valoare de patrimoniu.
• Subiecții sugerează faptul că aspectul orașului și calitatea infrastructurii afectează negativ viața culturală a orașului, recomandând cu prioritate autorității locale să intervină în aceste domenii. În plus, primăriei i se recomandă să acționeze pentru reabilitarea clădirilor de patrimoniu și/sau cu valoare arhitecturală.

Vă invităm să consultați raportul integral în format electronic la www.cmcarad.ro